Stiri

Privatizări cu bucluc

Important 20.07.2013 09:13 Vizualizări

2558

DEETATIZARE // Privatizările provoacă din nou scandal în Parlament

Aproape o sută de întreprinderi de stat, printre care toate cele din sectorul energetic, Aeroportul Internațional Chișinău, dar și o serie de teatre din capitală, au fost excluse din lista bunurilor nepasibile de privatizare. Decizia Parlamentului a provocat un scandal de proporții în Parlament. Deputații comuniști au protestat cu megafoane și s-au îmbrâncit cu deputații liberal-democrați.

Vacarm comunist

Creșterea răspunderii Guvernului în procesul de deetatizare a proprietăților publice și excluderea Parlamentului din procesul de luare a deciziilor de privatizare a bunurilor aflate în posesia statului a isterizat fracțiunea comuniștilor din Parlament. Sub pretextul protejării proprietății de stat, deputații comuniști și-au suflecat mânecile, și-au luat megafoanele și au blocat tribuna centrală a Parlamentului. Pentru a împiedica votarea documentului, opoziția comunistă a pornit și sirenele de la șase portavoce. Hărmălaia însă nu a împiedicat majoritatea parlamentară să voteze documentul în prima lectură.

Ce a votat Parlamentul

Modificările la Legea privind deetatizarea proprietății publice votate de Parlament se referă la învestirea Agenției Proprietăți Publice (APP) cu atribuții privind darea în arendă și privatizarea terenurilor aflate în proprietate publică a statului aferente clădirilor private. Până acum, aceste terenuri erau de multe ori folosite gratuit de către proprietarii clădirilor aflate în preajmă, iar statul rata venituri considerabile. O altă modificare prevede interzicerea instituirii uzufructului (drept acordat unei persoane de a se folosi GRATUIT de un bun care aparține altei persoane și pe care trebuie să-l restituie la încetarea acestui drept – n.r.) asupra bunurilor proprietate de stat și a societăților comerciale cu cotă majoritară de stat. Documentul votat stabilește condițiile în care pot fi înstrăinate monumentele ocrotite de stat, dar și cele care sunt proprietate de stat (ultimele doar în baza unor decizii ale Parlamentului). Până acum, aceste decizii se luau pe ascuns la Ministerul Culturii și la Agenția Proprietăți Publice.

Ce a nemulțumit comuniștii

Ceea ce i-a deranjat în mod special pe comuniști este că din lista bunurilor care nu pot fi privatizate au fost scoase mai multe instituții de stat. Potrivit lor, majoritatea parlamentară vrea să scoată spre privatizare importante obiective de stat și să le vândă la prețuri derizorii. „Se vrea vinderea ţării pe ascuns. Aproape o sută de întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, care constituie circa 50% din proprietatea publică, au fost incluse în lista de privatizare. Printre acestea se numără toate întreprinderile energetice RED Nord și RED Sud, „CET-1”, „CET-2”, SA „Termocom” și SA „Apă-Canal etc.”, a avertizat deputatul PCRM Eduard Mușuc.

Colegul său de fracțiune Iurie Muntean a punctat că beneficiarul acestei legi este vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, căruia i-au fost create condiții pentru a privatiza cele mai scumpe instituții ale statului, valoarea cărora depășește cifra de 90 la sută din volumul tuturor bunurilor de stat. Precizăm că, pe timpul guvernării comuniste, Plahotniuc a privatizat mai multe instituții de stat.

Ținta criticilor

Anumite întreprinderi care pot deveni ținta privatizărilor provoacă critici și din partea experților economici. Astfel, intenția de a scoate la privatizare a Aeroportului Internațional Chișinău, care în ultimii ani a adus venituri de zeci de milioane de lei, nu este privită cu ochi buni de către aceștia. De asemenea, liberalul Mihai Ghimpu a atras atenția asupra riscului pierderii controlului de stat asupra sectorului termoenergetic. „Noi scoatem la licitație obiectele strategice: SA „CET-2”, SA „CET-1” şi SA „Termocom”. Și cine le va privatiza? Sigur că „Gazprom”-ul. Pentru că „Moldovagaz” are datorii din 1999. Au pus mâna pe „Moldovagaz”, acum vor să pună mâna pe CET-2, CET-1 şi „Termocom”, a declarat Ghimpu într-o conferință de presă.

Veaceslav Ioniță, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe: „Scopul acestor modificări este de a crește calitatea procesului de administrare a privatizărilor. Nu înțeleg criticile comuniștilor, or Legea cu privire la deetatizarea proprietăților publice a fost aprobată de ei, în mai 2007. Întreprinderile de stat care nu sunt profitabile reprezintă un cancer pentru sistem. Eu aș anula întreaga listă a bunurilor care nu pot fi privatizate. Totuși, după mai multe discuții am decis să reintroducem în acea listă teatrele. Astfel, acestea nu vor putea fi scoase la vânzare. Faptul că anumite întreprinderi au fost scoase din lista celor nepasibile de privatizare nu înseamnă că vor fi vândute. În cazul Aeroportului Internațional Chișinău, intenția este de a institui un parteneriat public-privat sau de a-l da în concesiune. La astfel de soluții se va recurge și în alte cazuri”.

Valeriu Lazăr, ministrul Economiei: „Modificarea listei bunurilor nepasibile de privatizare este impusă de schimbările care au loc pe parcursul ultimilor ani, dar și din considerentul că multe entități economice incluse actualmente în listă se află într-o situație economico-financiară dezastruoasă, fiind astfel conturată necesitatea stringentă de injectare a investițiilor private, fapt care poate fi realizat fie prin expunerea la privatizare, fie prin aplicarea principiului de parteneriat public-privat”.

Gheorghe Costandachi, expert economic: „În general, eu sunt de partea privatizărilor, dar atunci când este vorba despre privatizări oneste, civilizate. În acest caz însă nu pot crede intențiilor oneste ale guvernanților. Ceea ce se urmărește, de fapt, este repartajarea zonelor de influență economică. Este ușor să îți dai seama de acest lucru dacă urmărești cum întreprinderi de stat profitabile cu doi-trei ani în urmă au ajuns astăzi să suporte pierderi. Este vorba și despre „Moldtelecom”, și despre Aeroportul Internațional Chișinău. Aceste întreprinderi intenționat sunt gestionate greșit. Intenția este de a le falimenta, pentru a le putea privatiza la un preț cât mai mic. Din punctul meu de vedere, înainte de a scoate la privatizare unele întreprinderi e nevoie să se facă o analiză pentru a identifica motivele pentru care aceste întreprinderi nu aduc profit și neapărat trebuie schimbați membrii Consiliului de administrare a acestora”.

Ce va putea fi privatizat

Noua listă a bunurilor pasibile de privatizare conține peste 70 de instituții. Dintre acestea, cele mai importante sunt: RED Nord, RED Nord-Vest, CET-1, CET-2 și CET-Nord, Agenția „Apele Moldovei”, ÎS „Oraşul Vinului”, ÎS „Moldtranselectro”, ÎS „Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie”, ÎS „Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare”, ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău”, Editura „Ştiinţa”, ÎS „Baza Auto a Parlamentului”.

Ce s-a privatizat pe timpul comuniștilor

Cele mai răsunătoare cazuri de privatizare a proprietăților statului pe timpul guvernării comuniste sunt: Hotelul „Codru” – privatizat în 2008. Preț – 50,3 milioane de lei. Prejudiciul adus statului – 161 de milioane de lei. Hotelul „Național” – privatizat în 2006. Preț – 2,1 milioane de dolari. Prejudiciu – câteva sute de milioane de lei. Sanatoriul „Moldova” din or. Odesa – privatizat în 2008. Preț – 70 de milioane de lei. Prejudiciu – 400 de milioane de lei. Sediul Biroului Național de Statistică (1/2 din clădirea de pe șos. Hâncești 53) – privatizat în 2008. Preț – 6 milioane de lei. Prejudiciu – 15 milioane de lei.

Ce mai vinde statul

În lista bunurilor scoase la vânzare de către Agenția Proprietăți Publice astăzi se găsesc: SA „Tutun-CTC”; SA „Aroma” – 68 mln. lei; Magazinul Universal Central „UNIC” – 7,8 mln. lei; SA „Metalferos” (78% acțiuni) – 2,8 mln. lei; ÎS „Compania Aeriană „Air Moldova” – 718 mln. lei; SA „Banca de Economii” (56%) - 65,8 mln. lei; SA „Farmaco” (94%) – 22,7 mln. lei; SA „Circul din Chişinău” (83,32%) – 50,8 mln. lei; SA „Moldtelecom” – 984 mln. lei; SA „Hotelul „Chişinău” (60,18%) – 872 mii de lei. Surse din cadrul Agenției Proprietăți Publice ne-au anunțat că prețurile ar putea fi modificate în funcție de situația de pe piață la momentul organizării licitației.

Autor: Mariana Rață

Prietenii tăi merită să știe ASTA!