Președintele Nicolae Timofti propune, de Ziua Constituției, un NOU articol în Legea Supremă: „Este ceea ce-mi doresc, cu sincere emoții de împlinire”

Președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, propune ca în Constituția R. Moldova să apară un nou articol cu denumirea „Integrarea în Uniunea Europeană”.

„Republica Moldova a făcut un pas important, la 27 iunie 2014, când a semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Ceea ce-mi doresc, cu sincere emoții de împlinire, mie personal, Dumneavoastră, celor prezenți astăzi aici, și tuturor cetățenilor, este ca în textul original al Legii Fundamentale să apară, cât mai curând, un element de noutate. Un articol cu titlu distinct Integrarea în Uniunea Europeană, al cărui moment premergător să fie profundele reforme instituționale și de conștiință civică”, a declarat, astăzi, șeful statului în cadrul ceremoniei organizate la Palatul Republicii cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la adoptarea Constituției R. Moldova.

În discurs, președintele Nicolae Timofti a vorbit despre importanța Constituției pentru o societate democratică în R. Moldova, sugerând că aceasta nu ar trebui să fie modificată în funcție de interesele politice „de conjunctură”.

„Constituția nu este ceva imuabil, ea trebuie să reflecte evoluțiile social-politice din societate. Dar, totodată, reformele constituționale trebuie să corespundă momentelor de maximă importanță din istoria statului modern Republica Moldova. Constituția trebuie să fie martorul transformărilor istorice în destinul unui popor, dar nu teren de competiții pentru interese politice de conjunctură”, a accentuat Nicolae Timofti.

În opinia șefului statului, una dintre garanțiiile democrației constituționale este și principiul separării puterilor în stat – a celei legislative, executive și judecătorești: „Niciuna dintre puteri nu o poate supune sau face ingerințe față de alta. Iar dacă realitatea noastră politică ne face să suspectăm, uneori, respectarea acestei paradigme democratice și constituționale, nu căutați omiteri în textul Constituției, dar în moralitatea societății în ansamblul ei”.

Cu ocazia Zilei Constituției, Nicolae Timofti a punctat că articolul 13 din Legea Supremă trebuie modificat, astfel încât limba oficială a R. Moldova să fie limba română, întrucât textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează în raport cu textul Constituției.

Citiți în continuare întregul discurs al președintelui Nicolae Timofti rostit cu ocazia Zilei Constituției:

„Astăzi, într-o atmosferă solemnă, marcăm 22 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, care exprima, începând cu ziua de 29 iulie 1994, chintesența identității unui stat tânăr, aflat la început de cale pe drumul independenței și al suveranității. Un stat care se dorea unitar și perspicace în aspirațiile de democratizare și modernizare a unui sistem politic desprins, de numai patru ani, din mrejele totalitarismului.

Ziua Constituției este o ocazie specială de a ne aduna gândurile asupra valorilor fundamentale ale unei societăți democratice, deschise, în care să domine cuvântul Legii, dar nu legea cuvântului. Respectarea Constituției, derularea proceselor politice, juridice, sociale în câmpul constituționalității reprezintă cel mai mare atu al Democrației.

Constituția este un simbol și principalul atribut al statalității, suveranității și independenței. Ea garantează drepturile inerente naturii omului: dreptul la viață, libertate, siguranță. Doar o Constituție bazată pe construcția statului de drept permite să ne punem în aplicare inteligența, talentul și să nu fim în ceartă cu propria conștiință.

Constituția Republicii Moldova este Legea Fundamentală a țării, care consacră poporul ca titularul suveranității, suveranitatea fiind exprimată prin voința poporului.

Doamnelor și Domnilor,

Constituția Republicii Moldova a avut ca izvor al legalității, dar și ca expresie a aspirațiilor seculare ale poporului nostru, Declarația de Suveranitate și Declarația de Independență a Republicii Moldova. Deputații din Parlamentul anilor ’94, reprezentanți plenipotențiari ai poporului, după cum se menționează în preambulul textului constituțional, au remarcat faptul că sunt conștienți de responsabilitatea lor față de generațiile precedente, actuale și viitoare. Astfel, Constituția întruchipa demnitatea națională a poporului nostru, devotamentul față de valorile general-umane, dorința de a trăi în pace și bună înțelegere cu toate popoarele lumii, conform principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional. Prin text constituțional, Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte.

Constituția Republicii Moldova, astăzi, stipulează suficiente statuări și garanții pentru ca democrația să se regăsească într-o situație hegemonică. Ea pune în câmpul legalității mecanismele democratice, precum votul sau organizarea și funcționarea autorităților publice, transparența, egalitatea șanselor și egalitatea în drepturi, pacea civică, demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane etc.

O altă garanție a democrației constituționale este reprezentată de principiul separării puterilor în stat, ce reiese din modul de reglementare a celor trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească. Niciuna dintre puteri nu o poate supune sau face ingerințe față de alta. Iar dacă realitatea noastră politică ne face să suspectăm, uneori, respectarea acestei paradigme democratice și constituționale, nu căutați omiteri în textul Constituției, dar în moralitatea societății în ansamblul ei.

O reflectare a democrației autentice este reprezentată în articolul 5 al Constituției, care consfințește pluralismul politic, incompatibil cu dictatura și totalitarismul. Nicio ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului. Unica „ideologie” (o spun între ghilimele) de care avem nevoie este cea a Toleranței și Compasiunii!

Pornind de la faptul că avem o societate cu pluralism politic, textul actualei Constituții este tratat în mod diferit de actorii politici. Unii contestă denumirea limbii pe care o vorbim din strămoși. Chiar și după istorica hotărâre a Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, prin care se statuează că textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează în raport cu textul Constituției. Astfel, Declarația de Independență operează cu termenul de „limba română” ca limbă de stat a statului nou-creat Republica Moldova.

Alți actori politici privesc cu dispoziție de amendare articolul 11 al Constituției, care proclamă neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Doamnelor și Domnilor,

Constituția nu este ceva imuabil, ea trebuie să reflecte evoluțiile social-politice din societate. Dar, totodată, reformele constituționale trebuie să corespundă momentelor de maximă importanță din istoria statului modern Republica Moldova. Constituția trebuie să fie martorul transformărilor istorice în destinul unui popor, dar nu teren de competiții pentru interese politice de conjunctură.

Reforma constituțională din 2000 și cea din 2016, ambele evocând articolul 78 din Constituție, trebuie să fie o lecție în acest sens. Un sistem politic constituțional nu poate rezista la multiple jocuri de culise. Să nu uităm că și o virgulă, plasată nepotrivit în textul Constituției, poate aduce mari necazuri unei națiuni. De aceea, politicienii trebuie să ia în calcul vocea poporului, dreptul poporului la autodeterminare, pentru că el este adevăratul suveran.

În acest sens, vreau să remarc rolul și responsabilitatea Curții Constituționale – unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova. Așa cum președintele Republicii este garantul suveranității și independenței naționale, Curtea Constituțională garantează supremația Constituției, asigură responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

„Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil” - este primul alineat al primului articol din Constituție. Acesta trebuie să fie jurământul sacramental al celor care reprezintă puterea constituțională în stat, susținuți de întreg poporul.

Republica Moldova a făcut un pas important, la 27 iunie 2014, când a semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Ceea ce-mi doresc, cu sincere emoții de împlinire, mie personal, Dumneavoastră, celor prezenți astăzi aici, și tuturor cetățenilor, este ca în textul original al Legii Fundamentale să apară, cât mai curând, un element de noutate. Un articol cu titlu distinct Integrarea în Uniunea Europeană, al cărui moment premergător să fie profundele reforme instituționale și de conștiință civică.

Doamnelor și Domnilor,

Cu prilejul celei de-a 22 aniversări de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, adresez tutor celor prezenți aici și tuturor cetățenilor sincere și cordiale felicitări, însoțite de urări de prosperitate. Iar la toate crizele care pot încerca rezistența unui regim democratic, să găsim întotdeauna soluții constituționale, care să corespundă aspirațiilor de viitor ale societății noastre”.