Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2023 a fost acordat lui Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2023 a fost acordat lui Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19, a anunţat, luni, secretarul comisiei de Medicină Thomas Perlmann.

Descoperirile celor doi laureaţi ai Premiului Nobel au fost esenţiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a început în 2020.

Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat în mod fundamental înţelegerea noastră despre modul în care ARNm interacţionează cu sistemul nostru imunitar, laureaţii au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane din epoca modernă, potrivit Institutului Karolinska, transmite news.ro.

Vaccinuri înainte de pandemie

În 1951, Max Theiler a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru dezvoltarea vaccinului împotriva febrei galbene.

Datorită progreselor înregistrate în biologia moleculară în ultimele decenii, au fost dezvoltate vaccinuri bazate pe componente virale individuale, mai degrabă decât pe virusuri întregi. Părţi ale codului genetic viral, care codifică de obicei proteine care se găsesc la suprafaţa virusului, sunt folosite pentru a produce proteine care stimulează formarea de anticorpi care blochează virusul. Exemple sunt vaccinurile împotriva virusului hepatitei B şi a papilomavirusului uman. Alternativ, părţi din codul genetic viral pot fi mutate pe un virus purtător inofensiv, un "vector". Această metodă este utilizată în vaccinurile împotriva virusului Ebola. Atunci când sunt injectate vaccinurile vectoriale, proteina virală selectată este produsă în celulele noastre, stimulând un răspuns imunitar împotriva virusului vizat.

Producerea de vaccinuri bazate pe virusuri întregi, proteine şi vectori necesită o cultură celulară la scară largă. Acest proces, care necesită multe resurse, limitează posibilităţile de producere rapidă a vaccinurilor ca răspuns la epidemii şi pandemii. Prin urmare, cercetătorii au încercat de mult timp să dezvolte tehnologii de vaccinare independente de cultura celulară, dar acest lucru s-a dovedit a fi o provocare.

Biochimista maghiară Katalin Karikó s-a dedicat dezvoltării unor metode de utilizare a ARNm pentru terapie. La începutul anilor 1990, când era profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, a rămas fidelă viziunii sale de a realiza ARNm ca terapie, în ciuda dificultăţilor întâmpinate în a convinge finanţatorii cercetării de importanţa proiectului său. Un nou coleg al lui Karikó la universitatea sa a fost imunologul Drew Weissman. Acesta era interesat de celulele dendritice, care au funcţii importante în supravegherea imunitară şi în activarea răspunsurilor imune induse de vaccinuri. Stimulată de idei noi, între cei doi a început curând o colaborare fructuoasă, axată pe modul în care diferite tipuri de ARN interacţionează cu sistemul imunitar.

Cine sunt laureaţii

Katalin Karikó s-a născut în 1955 în Szolnok, Ungaria. Şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Szeged în 1982 şi a efectuat cercetări postdoctorale la Academia Maghiară de Ştiinţe din Szeged până în 1985. Apoi a efectuat cercetări postdoctorale la Universitatea Temple din Philadelphia şi la Universitatea de Ştiinţe ale Sănătăţii din Bethesda. În 1989, a fost numită profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, unde a rămas până în 2013. După aceea, a devenit vicepreşedinte şi, ulterior, vicepreşedinte senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesor la Universitatea din Szeged şi profesor adjunct la Şcoala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania.

Drew Weissman s-a născut în 1959 în Lexington, Massachusetts, SUA. Şi-a primit diplomele de doctor în medicină şi doctorat de la Universitatea din Boston în 1987. Şi-a făcut pregătirea clinică la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Harvard Medical School şi a efectuat cercetări postdoctorale la National Institutes of Health. În 1997, Weissman şi-a înfiinţat grupul de cercetare la Şcoala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania. El este profesor al familiei Roberts în domeniul cercetării privind vaccinurile şi director al Institutului Penn pentru inovaţii ARN.

Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare premiu Nobel complet.

Anul trecut, geneticianul suedez Svante Pääbo a câştigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină „pentru descoperirile sale referitoare la genomurile hominizilor dispăruţi şi la evoluţia rasei umane”.

Curiozități

Din 1901, au fost acordate 113 premii Nobel pentru fiziologie sau medicină.

Până în prezent, 12 femei au primit premiul pentru medicină.

32 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.

87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.

Un duo tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.

Sezonul Premiilor Nobel va continua marţi, 3 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Fizică, anunţul fiind făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm. Premiul Nobel pentru Chimie va fi anunţat miercuri de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm.

Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi, 5 octombrie, de Academia Suedeză. Ccâştigătorul Premiului Nobel pentru Pace va fi anunţat la 6 octombrie iar cel pentru Ştiinţe Economice în 9 octombrie.