Plantele care pot asigura securitatea energetică a R. Moldova

Constatare // R. Moldova nu-şi poate asigura în deplină măsură securitatea energetică, fiind dependentă de import

Săptămâna trecută, în raionul Orhei a fost sădită prima plantaţie de salcie energetică. Încă un hectar de arbori urmează să fie plantat în raionul Floreşti, aceste acţiuni încadrându-se în Proiectul „Energie şi biomasă” finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

În acelaşi timp, la Întreprinderea silvică Teleneşti, subordonată Agenţiei „Moldsilva”, este dezvoltat un proiect de creştere a plopului energetic. Arcadie Macari, inginer-şef al întreprinderii de la Teleneşti, a spus că pentru a porni producerea au fost aduse câteva clone din România şi au fost create două plantaţii-mamă pe malul Prutului în raioanele Ungheni şi Glodeni.

Iar în toamnă, dacă aceste culturi înfiinţate vor da rezultatul scontat, atunci puieţi de plop energetic vor fi puşi în vânzare pentru doritori.

Indicatorii biomasei pentru eficienţă energetică

În prezent, R. Moldova nu-şi poate asigura în deplină măsură securitatea energetică, deoarece este dependentă de import şi se află într-o situaţie dificilă.

Silvicultorii susţin că o soluţie a problemei de asigurare a securităţii energetice ar putea fi intensificarea producţiei silvice prin crearea culturilor energetice. „Biomasa energetică trebuie consolidată şi extinsă ca să reducem maximal posibil importul de resurse primare de energie”, spune inginerul de la Teleneşti.

Specialistul afirmă că, pentru a nu afecta agricultura şi potenţialul fertilizant al biomasei, păstrând şi proporţiile, este nevoie de cultivat eficient plante energetice.

Or, producerea biomasei pe această cale trebuie să constituie o ramură eficientă a economiei naţionale, aşa cum este agricultura, silvicultura etc.

Indicatorii de bază pentru selectarea culturilor energetice presupun proprietăţi calorice superioare, productivitate avansată de biomasă la hectar pe an, perioadă extinsă de reproducere pentru zeci de ani. Bineînţeles că aceste culturi trebuie selectate după compatibilitate cu condiţiile climatice din ţară.

Plantele energetice sunt avantajoase şi prin faptul că se cultivă o singură dată şi se pot exploata anual, perioada de viaţă a unei plantaţii ajungând la 25-30 de ani. Recoltarea de obicei începe din anul doi după plantare fără îngrijiri speciale.

Posibilităţi pentru cultivare

În Republica Moldova sunt mai multe terenuri nefolosite, mai ales în zona râurilor, iazurilor, unde este un mediu favorabil pentru aşa plante. O rezervă considerabilă de teren pentru plantare pot fi solurile degradate, care, conform Cadastrului funciar, ocupă peste opt sute de mii de hectare, dintre care peste 500 de mii sunt slab erodate, 250 de mii – moderat erodate şi aproape o sută de mii de hectare sunt puternic erodate.

„Răspândirea plantelor energetice nu numai că va garanta o sursă sigură de energie, dar va proteja şi pădurile de defrişări şi tăieri ilicite pentru lemn de foc. Sunt convins că o consolidare a activităţilor de creştere a plantelor energetice ar fi rentabilă pentru ţara noastră şi din punct de vedere ecologic, şi energetic, şi economic”, a menţionat Arcadie Macari.

În prezent, datorită susţinerii partenerilor externi, piaţa autohtonă de asigurare cu biocombustibil solid este în dezvoltare. Peste 130 de întreprinderi produc biocombustibil solid (peleţi şi brichete), iar câteva zeci de companii asamblează

cazane pe bază de biomasă. Au fost create sute de locuri de muncă pentru gestionarea centralelor termice pe bază de biomasă, iar trei şcoli profesionale din ţară pregătesc specialişti pentru întreţinerea sectorului plantelor energetice.

Conform obiectivelor Uniunii Europene, până în anul 2020, aproximativ 20 la sută din sursele de energie din R. Moldova trebuie să provină din surse de energie regenerabilă, o resursă importantă fiind biomasa. Dacă vor fi atinse aceste scopuri,

atunci se vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi se va îmbunătăţi sesizabil eficienţa energetică la nivel naţional.

Îngrijirea plantelor energetice

Plantele energetice nu sunt pretenţioase în ceea ce priveşte pământul şi condiţiile climatice, însă capacităţi mai mari de producţie se obţin desigur pe suprafaţă arabilă benefică. În anul de plantare trebuie ţinute pe cât posibil fără buruieni, fie pe cale mecanică, fie pe cale chimică, aplicând erbicidarea. În cel de-al doilea an nu mai este necesară prelucrarea solului.

Nu este neapărat necesară folosirea îngrăşămintelor. Acestea nu influenţează semnificativ creşterea de producţie. În primul an de vegetaţie, la dorinţă ar putea fi aplicată o fertilizare ce va consta din îngrăşare a solului cu compost, must de bălegar şi cenuşă.

Avantajele creşterii plantelor energetice

Cultivarea plantelor energetice are un şir de avantaje, or, aceste culturi pot fi folosite în mai multe domenii. Plopul energetic se cultivă o singură dată pe an şi se poate exploata pe o perioadă de aproape 25 de ani. În funcţie de tipul solului şi regimul hidrologic, pe un hectar se poate produce 35-40 de tone de material lemnos pe an.

În al doilea an de la plantare, cheltuielile sunt minime, iar încălzirea cu plante energetice este de zece ori mai ieftină decât cea cu motorină şi cu 30% decât cea cu gaze naturale. Poate fi folosit ca materie primă pentru industria mobilei şi ca material de construcţie.

Salcia energetică este cel mai răspândit soi de plantă energetică, fiind numită şi salcie rapid crescătoare, deoarece creşte câte trei centimetri pe zi, ajungând la o înălţime a lăstarilor de 6-7 metri.

Din tulpinile de salcie se produce biocombustibil ce are o putere calorică aproape egală cu cea a cărbunelui. Salcia energetică este rezistentă la cele mai severe condiţii climaterice, creşte pe terenuri mlăştinoase, în sol nisipos, precum şi pe terenuri cu capacitate redusă de a fi bine exploatat. Salcia energetică este folosită cu succes în industria energiei regenerabile, dar şi în cea farmaceutică, conţinând salicilină care este utilizată la producerea aspirinei.

Totodată, plantele energetice sunt folosite ca materie primă pentru producerea celulozei, alcoolului metilic, hârtiei etc.

Lilia Grubîi