Parlamentul blochează moțiunea simplă împotriva politicilor MAIA, pe fundalul creșterii exporturilor agroalimentare către UE

6 februarie 2026, Chișinău – Parlamentul a respins moțiunea simplă înaintată asupra politicilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Moțiunea, semnată de 42 de deputați și prezentată în plen la 18 decembrie 2025, a fost supusă votului la 5 februarie 2026 și nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind susținută de doar 34 de deputați.

În cadrul dezbaterilor, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a prezentat o sinteză a principalilor indicatori economici, a instrumentelor de sprijin financiar și a intervențiilor instituționale implementate în sectorul agroalimentar.

„Există factori pe care nicio guvernare nu îi poate controla, dar ceea ce poate oferi un Guvern este capacitatea de intervenție, instrumentele de sprijin și finanțarea proiectelor, consolidarea rezilienței. Iar aici, s-a acționat ferm și consecvent. Solicitările tot mai mari de finanțare din partea fermierilor demonstrează exact contrariul: că sectorul investește, deci are dorință de dezvoltare și potențial de creștere”, a menționat ministra.

În anul 2024, agricultura a contribuit cu 7,1% la PIB, iar împreună cu industria alimentară, aportul a fost de aproximativ 14% din PIB. Sectorul agroalimentar a generat peste 45% din totalul exporturilor, a angajat circa 18% din forța de muncă activă și a utilizat 69% din suprafața țării ca teren arabil.

În perioada 2020–2024, exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova au variat între 1,08 și 1,94 miliarde USD, cu un nivel maxim înregistrat în anul 2022. Mai importantă decât volumul este însă schimbarea direcțiilor comerciale. În 2024, Uniunea Europeană a absorbit 65% din exporturile agroalimentare, față de 45% în 2021, în timp ce ponderea exporturilor către CSI s-a redus la 9%, iar 26% au fost orientate spre alte piețe internaționale.

Această reconfigurare a piețelor de desfacere se regăsește și la nivelul structurii de produse exportate. Exporturile de cireșe către Uniunea Europeană au crescut de peste 25 de ori. În același timp, exporturile de prune și struguri s-au dublat. Pe segmentul produselor de origine animală, exporturile de miere au crescut de la 1 585 tone în 2023 la 3 604 tone în 2025, cu o valoare de aproximativ 10 milioane USD pe piața europeană. Totodată, exportul de ouă către Uniunea Europeană a ajuns la 262 de mii de bucăți în 2025, iar cel de carne de pasăre a constituit 1 123 de tone, cu o valoare estimată la 63 milioane USD.

Rezultatele menționate sunt legate de extinderea accesului pe piața europeană, obținută în 2023 și 2024 prin autorizarea exporturilor de ouă, carne procesată și carne proaspătă de pasăre, în urma unui proces complex de aliniere la standardele sanitar-veterinare și de coordonare instituțională.

În același context, ministra a subliniat că progresele înregistrate sunt susținute de procesul continuu de armonizare legislativă și de consolidarea capacității administrative a ministerului: „Ministerul este în lista instituțiilor cu cele mai multe acte legislative armonizate, iar acest lucru nu se face peste noapte și nici prin apariții pe rețelele sociale, ci prin munca celor 87 de angajați activi, dintr-un total de 118 poziții prevăzute în state.”

În prezent, ministerul promovează două inițiative menite să asigure echilibrul pieței agroalimentare: dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare și prevenirea practicilor comerciale neloiale. Aceste măsuri urmăresc consolidarea producției autohtone, creșterea valorii adăugate în țară și protejarea relațiilor corecte dintre producători, procesatori și consumatori, astfel încât fermierii să obțină un preț echitabil pentru munca lor.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile publice vor acorda prioritate produselor locale în achizițiile publice. Măsura va spori ponderea produselor autohtone în contractele publice, va susține producătorii și va consolida economia locală.

În paralel, este consolidată componenta de siguranță alimentară, prin controale mai riguroase și monitorizare sporită realizate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și prin dotarea și modernizarea continuă a laboratoarelor.

Este, de asemenea, în curs îmbunătățirea cadrului de funcționare al organizațiilor de creditare nebancară și al microcreditării, astfel încât condițiile de finanțare să devină mai echitabile, mai transparente și mai bine adaptate realităților din agricultură.

Pe lângă aceste măsuri structurale, au fost aplicate și intervenții directe. În 2025, au fost aprobate 3 218 cereri pentru compensarea costurilor energetice, în valoare totală de 38 milioane lei. Pentru calamitățile din 2025, au fost alocați 100 milioane lei din Fondul de rezervă; până în prezent, 665 de cereri eligibile, în valoare de 99,4 milioane lei, au fost deja debursate. Pentru culturile de porumb și floarea-soarelui au fost întocmite 241 și, respectiv, 167 acte de constatare, cu o alocare de 50 milioane lei aflată în proces.

A fost lansat și un produs financiar nou – Facilitatea de creditare în agricultură (FCA), cu condiții avantajoase: rată preferențială de 5,1%; componentă de grant de până la 30% din valoarea finanțării; termeni de rambursare flexibili, de până la 5 ani. În 2025 au fost finanțate 288 de afaceri ale întreprinderilor micro și mici din întreaga tara, valoarea totală a resurselor mobilizate fiind de 281 milioane lei, inclusiv 31 milioane lei sub formă de grant.

Un alt aspect prezentat a vizat mecanismele de rambursare și restituire a TVA în sectorul agricol. Datele fiscale actualizate arată funcționarea procedurilor de rambursare, creșterea volumelor aferente și extinderea numărului de beneficiari din rândul agricultorilor.

În anul 2025, TVA acceptat spre rambursare a constituit 245 milioane lei, pentru 426 solicitări, iar TVA acceptat spre restituire a însumat 1,026 miliarde lei, corespunzător unui număr de 266 solicitări.

În ultimii cinci ani, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a crescut cu 25%, de la 1,5 miliarde lei la 1,9 miliarde lei în 2025. În aceeași perioadă, prin acest fond au fost debursate peste 8,5 miliarde lei pentru susținerea investițiilor în sectorul agroalimentar.

În 2025, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a debursat 1,871 miliarde lei, ceea ce înseamnă executarea integrală a fondului aprobat pentru subvenționare.

Structura beneficiarilor este următoarea: fermele micro reprezintă 66% din cereri și beneficiază de 43% din fonduri, fermele mici însumează 21% din cereri și aproximativ 29% din fonduri. Împreună cu fermierii mijlocii, aceste categorii acumulează peste 96% din cereri și peste 92% din sprijinul acordat. Fermierilor mari le revin aproximativ 3% din cereri și 8% din fondurile distribuite.

Pentru anul 2024 au fost depuse 3 130 de cereri pentru subvenții post-investiții, în valoare totală de aproximativ 1,7 miliarde lei. Din această sumă, 886 milioane lei au fost deja achitate pentru 2 200 de cereri, iar dosarele rămase se află în proces de examinare, cu termen de achitare planificat până la finele lunii iunie 2026, în baza surselor financiare prevăzute.

Pentru anul 2025, pentru primele de asigurare au fost achitate 177 de cereri, în valoare de 72 milioane lei, iar pentru cererile rămase, în valoare de 43 milioane lei, plățile urmează a fi efectuate. Valoarea totală a subvențiilor post-investiții aferente anului 2025 constituie 1,4 miliarde lei, la care se adaugă 555 milioane lei plăți complementare.

În paralel, fermierii continuă să investească în modernizarea exploatațiilor. AIPA a recepționat intenții de proiecte noi pentru 2026 în valoare de 492 milioane lei, ca avans, precum și alte proiecte în etape de 162 milioane lei, ceea ce confirmă dinamica investițională în sector.

Cu referire la Programul Strategic al Politicii Agricole pentru perioada 2026–2030, ministra a menționat că acest document marchează tranziția de la mecanisme de subvenționare cu caracter administrativ la o politică agricolă orientată spre rezultate măsurabile și impact economic clar.

Sprijinul bugetar național este completat de finanțările oferite de partenerii de dezvoltare, prin granturi, credite preferențiale și asistență tehnică destinate investițiilor în sectorul agroalimentar.

Banca Mondială, împreună cu Agenția Franceză de Dezvoltare și Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, susțin investiții în infrastructura de irigare. Prin Banca Mondială sunt mobilizate aproximativ 25 milioane USD pentru extinderea irigării pe circa 8 800 ha în raioanele Ștefan Vodă, Briceni și Cahul. Finanțările estimate din partea Agenției Franceze de Dezvoltare și a BERD, în valoare de 65 milioane euro și, respectiv, 53 milioane euro, vor permite extinderea sistemelor de irigare pe o suprafață de peste 10 000 ha.

Prin proiectul AGGRI, cu un buget de 21,5 milioane USD, sunt finanțate investiții în sectorul zootehnic. În cadrul celor patru apeluri lansate au fost semnate 13 contracte, în valoare de peste 10 milioane USD, destinate fermelor de bovine și ovine. Începând cu anul 2026, aria de intervenție este planificată să fie extinsă către sectorul avicol, porcin, legumicol și către horticultura de nișă.

Prin intermediul ADMA, în perioada 2021–2025 au fost implementate opt proiecte, cu aproximativ 2 000 de beneficiari. Începând cu 2026, împreună cu JICA, este prevăzută lansarea unui program în valoare de circa 735 milioane lei, destinat reînnoirii parcului de utilaje agricole și investițiilor orientate spre adaptarea la condițiile climatice.

Portofoliul IFAD din ultimii cinci ani, în valoare de 266,8 milioane USD, a inclus aproximativ 200 000 de beneficiari și investiții în infrastructura rurală. Programul IFAD IX – AGRI-M, cu un buget de 56,7 milioane USD, este destinat sprijinirii a peste 4 500 de mici producători agricoli.

Prin Banca Europeană de Investiții, proiectul „Livada Moldovei” este extins cu încă 150 milioane euro, dintre care 15 milioane euro sunt alocate pentru infrastructura de laborator și cercetare, iar restul resurselor sunt direcționate către creditarea preferențială a fermierilor și procesatorilor.