Pandemia COVID-19 ar putea fi vinovată de accelerarea îmbătrânirii creierului: amplificată la vârstnici și grupuri vulnerabile

Conform unui studiu realizat de Universitatea din Nottingham, scanările cerebrale RMN ale celor care au experimentat pandemia arată o accelerare a îmbătrânirii creierului, chiar și în cazul celor care nu au fost diagnosticați cu boala, menționează ipn.md.

Stresul, izolarea și incertitudinea pot fi factori care au contribuit la îmbătrânirea creierului în perioada pandemiei, conform unei cercetări publicate în Nature Communications. Această situație complexă a lăsat urme asupra stării noastre mentale.

Studiul realizat de Universitatea din Nottingham a comparat scanările cerebrale efectuate înainte și dupa criza sanitară. Rezultatele arată că unii participanți au prezentat o îmbătrânire cerebrală accelerată în acei ani, comparativ cu un grup evaluat înainte de martie 2020.

"Chiar și acei indivizi care nu au contractat infecția Covid au manifestat o creștere a ratelor de îmbătrânire cerebrală", a spus Ali-Reza Mohammadi-Nejad. experience Pandemia, cu toate provocările sale, pare să fi avut un impact asupra sănătății noastre mentale.

Analiza a folosit date din UK Biobank, o bază de date care conține informații ale aproximativ jumătate de milion de persoane, inclusiv RMN-uri de la aproape 1 000 de adulți. Unii dintre aceștia au fost examinați de două ori înainte şi alții o dată înainte și o dată după declanșarea restricțiilor.

„Obținând date RMN înainte și după pandemie, am putut analiza cum un eveniment unic, precum Covid-19, ar fi avut efecte asupra creierului nostru”, a explicat Stamatios Sotiropoulos, profesor la Universitatea din Nottingham. A fost folosit un model de machine learning pentru a estima „vârsta creierului” fiecărui subiect.

În medie, comparația RMN-urilor a relevat că diferența dintre vârsta cronologică și cea măsurată a crescut cu 5,5 luni în grupul „pandemic”. Fenomenul a fost mai accentuat la vârstnici, bărbați și persoane cu un nivel socioeconomic defavorizat.

Această cercetare subliniază influența mediului asupra sănătății noastre mentale. Evenimentele stresante, cum ar fi necunoscutul indus de pandemie, au lăsat urme asupra multor persoane.

”Pandemia a fost o provocare majoră, mai ales pentru cei deja în situații delicate”, a afirmat Dorothee Auer, autor principal al studiului.

Studiul a demonstrat că, deși îmbătrânirea cerebrală a fost observată la toți cei care au trăit prin pandemie, doar cei ce s-au infectat au raportat afectări cognitive vizibile. Cei infectați între cele două RMN-uri au arătat performanțe scăzute la testele cognitive comparativ cu cei neinfectați, sugerând ca schimbările structurale nu au dus întotdeauna la simptome cognitive vizibile.

Totuși, cercetarea trebuie continuată și validată prin studii suplimentare. Autorii recunosc limitări precum diferențele de timp între testări și lipsa de reprezentare a segmentelor marginalizate din UK Biobank.

De asemenea, deteriorarea cerebrală observată la cei neafectați de Covid ar putea să nu fie permanentă. Faptul că au fost analizate doar RMN-uri la doua momente precise în timp nu exclude o posibilă recuperare a sănătății mintale.