Pachetul de legi pentru „dezoligarhizarea” unor instituții de stat, propus de Blocul „ACUM”, a fost înregistrat la Parlament ca PETIȚIE

Pachetul de legi pentru „dezoligarhizarea ”unor instituții de stat, anunțat de Blocul „ACUM”, riscă să se prăfuiască în sertarele de la Parlament. Și asta pentru că aceste proiecte legislative, pe care insistă Blocul „ACUM”, nu pot fi înregistrate fără să fie alese organele de conducere ale Parlamentului. Clarificarea a fost făcută șeful Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă.

Potrivit acestuia, cele cinci proiecte de lege ale Blocului „ACUM” au fost înregistrate în registrul simplu, la fel cum se procedează în cazul unor petiții venite la Parlament. Acum, Direcția juridică urmează să le supună expertizei.

„Eu încă nu le-am primit. Ele au fost înregistrate în registrul simplu, transmise Secretariatului general, iar Secretariatul ne-a transmis nouă pentru expertiză. Posibil să le primim azi și vom vedea care este soarta lor. Există o problemă... Vor trebui să aștepte până când vor fi alese organele de conducere a Parlamentului”, a declarat Creangă pentru Deschide.md.

Potrivit lui, există o procedură clară cu privire la modul de înregistrare și adoptare a proiectelor de legi și dacă aceasta nu se respectă, inițiativele nu au viitor.

„Regulamentul spune expres că proiectele ajung la președintele Parlamentului, care desemnează comisia de fond. Această comisie trimite proiectul altor comisii pentru avizare. Ulterior, sunt colectate toate avizele și se elaborează un raport. Dacă această procedură nu se respectă, proiectul nu poate să se miște”, a precizat Creangă.

UPDATE // Deputatul Blocului „ACUM”, Sergiu Litvinenco, a confirmat că a fost vinerea trecută, împreună cu colegul său Alexandru Slusari la Secretariatul Parlamentului „să depunem o parte din pachetul antioligarhic - 2 proiecte de legi și 5 proiecte de Hotărâri ale Parlamentului, fiecare proiect având semnătura a 26 de parlamentari ai Blocului ACUM”.

„Culmea tupeului - șefa Direcției generale documentare parlamentară, Evelina Bubuioc, a refuzat să înregistreze proiectele ca inițiative legislative. Nu contează prevederile Constituției - art.73 - care spun că DEPUTAȚII AU DREPT DE INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ. Nu contează prevederile Regulamentului Parlamentului - art.48 alin.(2) - care spun că proiectele de acte legislative şi propunerile legislative SE ÎNREGISTREAZĂ LA DIRECŢIA DOCUMENTARE PARLAMENTARĂ A SECRETARIATULUI PARLAMENTULUI. A refuzat și gata. Argumentul refuzului de a înregistra pachetul este uluitor - nu există conducerea Parlamentului, respectiv, nu are cine pune „viza” pe proiecte. De parcă ar exista vreo prevedere legală care ar condiționa înregistrarea inițiativelor legislative de alegerea sau nealegerea președintelui Parlamentului…”, a comentat Litvinenco.

Deputatul vorbește despre „ipocrizie” șu duble standarde în această situație: „După alegerile din 30 noiembrie 2014, președintele Parlamentului a fost ales la 23 ianuarie 2015. În perioada dintre ziua alegerilor (30.11.2014) și desemnarea Președintelui Parlamentului (23.01.2015), aceeași Direcție generală documentare parlamentară a inregistrat… 18 proiecte de acte legislative. La fel s-a procedat și în 2010 - spicherul a fost ales pe 30.12.2010, pe când Direcția generală documentare parlamentară a inregistrat mai multe proiecte de acte legislative chiar si pe 28.12.2010. Această informatie este disponibilă pe site-ul Parlamentului. O întrebare retorică - prin lipsirea deputaților de dreptul la inițiativă legislativă contrar prevederilor Constituției și legii, oare nu s-a comis nicio infracțiune de abuz în serviciu prevăzută de Codul penal?”.