Weidel acuză imigranții români că „jefuiesc” sistemul social german; documentarul arată lacunele legislative

Copreședinta partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, îi acuză pe imigranții din România că „jefuiesc” sistemul german de protecție socială. Ea invocă un documentar al televiziunii publice regionale, care prezintă felul în care unele familii venite din România beneficiază de ajutoare sociale în Germania, în timp ce banii trimiși acasă contribuie la prosperitatea unor localități românești.

Ancheta jurnalistică scoate în evidență atât lacunele legislației europene, cât și dificultățile autorităților locale germane de a combate eventualele abuzuri.

„Alocaţii pentru copii, ajutoare sociale de bază, asistenţă medicală: tot mai mulţi imigranţi din România ne jefuiesc sistemul de protecţie socială. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Numai cu AfD va exista o schimbare de direcţie în politica migraţiei!”, a scris Weidel pe rețeaua X, făcând trimitere la un articol despre documentar.

„Alocații pentru copii, ajutoare sociale de bază, asistență medicală: tot mai mulți imigranți din România ne jefuiesc sistemul de protecție socială. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Numai cu AfD va exista o schimbare de direcție în politica migrației!”

Articolul despre documentar prezintă producția „Migrația sărăciei în UE: statul social într-un impas?”, realizată de jurnalista Jana Gareis pentru televiziunea publică regională. Documentarul, disponibil deja online și programat pentru difuzare la televiziune miercuri, 4 noiembrie, urmărește consecințele migrației din România și Bulgaria asupra unor orașe germane, dar și schimbările economice produse în localitățile de origine ale imigranților.

Televiziunea publică regională deservește landurile germane Saxonia, Saxonia-Anhalt și Turingia. AfD a câștigat alegerile regionale în două dintre cele trei landuri: Turingia și Saxonia-Anhalt. În Saxonia s-a clasat pe locul al doilea, foarte aproape de CDU.

Potrivit datelor Agenției Federale germane pentru Ocuparea Forței de Muncă, citate în relatările despre documentar, cheltuielile sociale pentru cetățenii români din Magdeburg au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro în 2025.

VIAȚA ÎN ORAȘELE GERMANE CU IMIGRANȚI ROMÂNI

În documentar, Jana Gareis revine în cartiere din Magdeburg, Halle și Hagen pe care le-a vizitat și în urmă cu opt ani. Ea urmărește cum s-au schimbat acestea după eliminarea, în 2014, a restricțiilor de acces pe piața germană a muncii pentru cetățenii români și bulgari.

Unii dintre locuitorii intervievați reclamă supraaglomerarea locuințelor, degradarea cartierelor și conflictele dintre vecini. Un locuitor din Magdeburg spune că a ajuns să se simtă străin în propriul cartier.

Pe de altă parte, ancheta atrage atenția și asupra proprietarilor unor imobile degradate, care obțin profituri importante închiriind spații supraaglomerate familiilor de imigranți.

Una dintre problemele evidențiate în documentar este felul în care statutul de lucrător european poate facilita accesul la anumite prestații sociale.

Potrivit documentarului, o activitate profesională redusă, de exemplu un loc de muncă cu program foarte scurt, de tip „minijob”, poate permite dobândirea statutului de lucrător și, în anumite condiții, accesul la ajutoare sociale suplimentare și alocații pentru copii. Sunt prezentate și suspiciuni privind activități independente fictive, folosite pentru a obține acest statut.

Reprezentanții autorităților locale consideră că interacțiunea dintre legislația germană privind asistența socială și normele europene referitoare la libera circulație creează posibilități de abuz.

AJUTOARELE SOCIALE GERMANE, CONSIDERATE COMORI ÎN SATELE DIN ROMÂNIA

Jurnalista a călătorit și în România, unde a discutat cu reprezentanți ai autorităților locale și cu persoane care lucrează sau au lucrat în Germania.

La Bărbulești, în județul Ialomița, viceprimarul Marian Cuțitaru descrie beneficiile economice ale banilor proveniți din Germania. El afirmă că aceștia reprezintă „o comoară” pentru localitate și pentru copiii familiilor care au emigrat.

Potrivit relatării despre documentar, viceprimarul spune că administrația locală eliberează lunar între 20 și 30 de documente necesare familiilor pentru a dovedi că nu primesc alocații pentru copii în România.

Un român intervievat explică faptul că membrii familiei sale muncesc în Germania și aduc apoi banii în România.

Reportajul prezintă localități în care, în ultimii ani, au apărut case mari și mașini scumpe, schimbări pe care reprezentanții administrațiilor locale le pun în legătură cu veniturile obținute în străinătate.

Primarul localității Fântânele, Marcel Bamboi, apreciază că unele dintre familiile respective probabil nu ar fi plecat în Germania dacă nu ar fi existat posibilitatea de a beneficia de prestații sociale.

În același timp, reprezentanți ai comunităților locale subliniază că stabilitatea economică și condițiile de viață din Germania sunt motive importante pentru emigrare.

AUTORITĂȚILE DIN GERMANIA VOR SCHIMBAREA REGULILOR

În Germania, primarul orașului Magdeburg, Simone Borris, consideră că legislația actuală limitează posibilitățile autorităților de a interveni și solicită modificarea condițiilor de acces la prestațiile sociale.

Și reprezentanți ai Asociației Germane a Orașelor și Comunelor cer revizuirea regulilor privind statutul de lucrător european, precum și măsuri mai eficiente împotriva structurilor care exploatează sistemul.

Documentarul prezintă inclusiv controale efectuate de o echipă specializată în orașul Hagen, în încercarea de a identifica eventuale nereguli.

Ancheta ridică astfel problema echilibrului dintre dreptul la liberă circulație, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, și capacitatea autorităților naționale și locale de a preveni abuzurile în acordarea prestațiilor sociale.

Alice Weidel se folosește de concluziile documentarului pentru a cere o schimbare radicală a politicii germane privind migrația, una dintre temele care au contribuit la succesul partidului său în alegeri.