OPINII // Rusia subtilă vs. România naivă

Sursa: ziare.com

Asist cu mirare la modul în care statul român, prin decidenţii săi, eşuează adesea să surprindă, în ciuda evidenţei, evenimente şi acţiuni îndreptate împotriva României.

M-am lămurit demult ce înţeleg unii prin patriotism şi cât de mult le pasă de protejarea valorilor. Multă paradă, puţin conţinut.

Urmăresc zi de zi tot ce se întâmplă în România şi în lume pentru că îmi preţuiesc ţara.

În ultima perioadă am sesizat câteva mişcări interesante pe care nu le pot ignorA, deoarece a intrat în scenă Rusia.

La sud de Dunăre, în Peninsula Balcanică, avem o comunitate numeroasă de aromâni. În ţară le mai spunem şi macedoni. Între ei există şi destule voci cunoscute, precum Ion Caramitru, Gheorghe Hagi, Simona Halep sau Gigi Becali.

Aromânii sunt ramură sudică a poporului român, vorbesc un dialect al limbii române şi sunt consideraţi, din veac în veac, parte a naţiunii române.

Plecând tocmai de la acest criteriu, au fost invitaţi în perioada interbelică să se stabilească în Cadrilater.

De exemplu, pe tot teritoriul Germaniei, şi nu numai, se vorbesc mai multe dialecte ale limbii germane: cei din nord şi din Olanda sau Belgia vorbesc în dialectele lor, faţă de cei din sud care vorbesc în alte dialecte, dar toţi se consideră parte a aceleeaşi naţiuni.

Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în Italia, unde cei din nord vorbesc în alt dialect decât cei din sud, dar toţi sunt italieni. Dacă ar vorbi fiecare în dialectul sau, nu s-ar înţelege, aşa cum nici noi nu-i înţelegem în totalitate pe aromâni atunci când vorbesc în dialect.

Spre deosebire de aceste două state, pe teritoriul României şi R. Moldova vorbim aceeaşi limba română, însă avem dialecte în alte state precum Grecia, Macedonia, Croaţia sau Albania.

De câţiva ani, s-a copt în România un curent care desfăşoară o campanie din ce în ce mai agresivă pentru declararea comunităţii „aromâne” drept minoritate naţională, adică o naţiune distinctă de cea română, cu o identitate lingvistică şi culturală proprie.
Iar pentru că ştiinţific nu se poate, se aplică un nou plan, cel politic.

Anul acesta, cu girul PSD şi implicarea directă a lui Liviu Dragnea, s-au pus bazele unui „partid aromânesc”. La şedinţa de constituire, preşedintele PSD Constanţa i-a asigurat, în numele conducerii PSD, pe fondatorii „partidului aromânilor” de întregul sprijin politic, inclusiv prin semnarea unui protocol.

De fapt, la acea întâlnire au participat doar reprezentanţi ai grupării aromâne din Constanţa care promovează separatismul etnic şi militează pentru transformarea aromânilor în minoritate naţională în România.

Astfel, o comunitate de aproape un milion de aromâni din Balcani începe să fie folosită în cu totul alt scop decât îşi imaginează chiar membrii de bună credinţă ai comunităţii.

A recunoaşte că aromânii sunt minoritate naţională este o greşeală strategică năucitoare. Este totuna cu a recunoaşte că există naţiunea oltenilor, a bănăţenilor sau a moldovenilor.

Dacă până în prezent existau doar actori zonali interesaţi de acest subiect, iată că, dintr-o dată, Rusia îşi manifestă un interes major faţă de soarta aromânilor.

Cum ştim că ruşii sunt experţi în a inventa naţiuni şi diviza popoare, cred că merită „salutat” interesul dezinteresat al Consulatului General al Federaţiei Ruse din Constanţa de a strânge legăturile cu aromânii din România.

Recent la Moscova a fost organizat un festival al diversităţii etnice la care au fost invitate minorităţi „nerecunoscute”, printre care şi aromânii din România, Albania, Republica Macedonia sau Serbia.

Rusia acţionează subtil, iar România deciziilor lui Dragnea salută naivă înfiinţarea unui „partid aromânesc”, cu o agendă secesionistă evidentă.

Oare de unde acest interes subit faţă de situaţia aromânilor?

Cine este capabil în statul român să răspundă la această provocare şi să anticipeze mişcările pe care le pregăteşte Kremlinul în estul Europei?

Eugen Tomac, politician, istoric şi jurnalist român, deputat în Parlamentul României din anul 2012 şi preşedinte executiv al partidului Mişcarea Populară.

Sursa: ziare.com