Referendumul inițiat de Maia Sandu, SPRIJINIT de România. „Contăm pe acțiunea cetățenilor de ANCORARE definitivă a R. Moldova în spațiul european de valori”. Bucureștiul și Chișinăul au stabilit AGENDA comună pentru următoarea perioadă

Ministra Afacerilor de Externe (MAE) a României, Luminița Odobescu, speră că cetățenii R. Moldova vor spune „DA” pentru ancorarea definitivă a republicii la spațiul european de valori, în cadrul scrutinelor din 2024 și 2025, dar și la referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, inițiat de președinta Maia Sandu.

„În acest an, la alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană, precum și anul viitor la alegerile parlamentare, cetățenii R. Moldova vor avea ocazia să se facă auziți. Contăm pe acțiunea lor de ancorare definitivă în spațiul european de valori și pentru reconfirmarea apartenenței la marea familie a democrațiilor europene”, a declarat astăzi la București Luminița Odobescu, în cadrul unui briefing comun cu omologul său de la Chișinău, Mihail Popșoi.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali s-au referit la agenda comună pentru perioada următoare, în special făcând referire la accelerarea construcției liniilor de interconectare electrică Isaccea - Vulcănești - Chișinău, respectiv Suceava - Bălți.

Citește și: VIDEO // Asigurări FERME ale Bucureștiului pentru Chișinău. Luminița Odobescu: „R. Moldova nu va fi niciodată singură. Chișinăul a rezistat și va REZISTA împotriva acțiunilor de destabilizare orchestrate de Kremlin”

„Am discutat despre toate domeniile în care avem proiecte comune de impact, în special în ceea ce privește interconectarea energetică și consolidarea securității energetice. Interconectarea R. Moldova cu UE prin România, mai ales în domeniul energiei electrice și al transporturilor, reprezintă un pas important în integrarea europeană a R. Moldova. Dacă în ceea ce privește interconectarea sistemelor de gaze naturale, gazoductul Iași - Ungheni - Chișinău s-a dovedit un succes absolut, care a contribuit fundamental la securitatea energetică a R. Moldova, în domeniul energiei electrice trebuie să accelerăm realizarea liniilor de interconectare Isaccea - Vulcănești - Chișinău, respectiv Suceava - Bălți”, a precizat șefa diplomației române.

De asemenea, dezvoltarea infrastructurii de transport este o altă prioritate a Bucureștiului și a Chișinăului: „Avem numeroase proiecte pentru consolidarea interconectărilor în domeniul transporturilor, în domeniul rutier și feroviar. Ne dorim să construim și să modernizăm poduri peste Prut. Deja sunt mai multe proiecte în derulare în acest sens”.

Luminița Odobescu și Mihail Popșoi au vorbit și despre consolidarea pe viitor a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova, inițiată în anul 2022 de către România, Franța și Germania.

„Platforma a reușit să mobilizeze sprijin internațional esențial pentru R. Moldova într-un moment de criză. Am discutat cu ministrul Popșoi despre modul în care platforma poate fi racordată mai bine la noul statut al R. Moldova la nivel european, în contextul începerii negocierilor de aderare la UE. Considerăm că platforma continuă să fie un instrument extrem de valoros pentru R. Moldova în construirea viitorului european. Ne dorim să găsim formula optimă pentru consolidarea acestui format de cooperare împreună cu R. Moldova și partenerii noștri europeni”, a spus Luminița Odobescu.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihail Popșoi, a menționat că ultimii doi ani au fost o oportunitate unică pentru R. Moldova de a se transforma pozitiv și de a avansa pe calea integrării europene, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fără asistența masivă a României în dezvoltarea, modernizarea și reziliența statului nostru.

„Menținem cu România o comunicare intensă, într-un context geopolitic dificil, provocat de războiul injust al Rusiei pe teritoriul Ucrainei, război care afectează direct ambele state, dar și întreaga regiune. Am fost asigurat încă o dată că România va continua să ne acorde sprijin prioritar, cuprinzător și solid în proiectele care vizează consolidarea securității energetice, dezvoltarea infrastructurii, avansarea parcursului de integrare europeană, precum și dezvoltarea capacității instituționale pentru implementarea eficientă a reformelor”, a afirmat Popșoi.

Cei doi miniștri au discutat la București și despre organizarea unei ședințe comune a guvernelor de pe ambele maluri ale Prutului și au trecut în revistă ajutorul oferit de România.

„Țin să aduc mulțumiri pentru asistența oferită R. Moldova în conformitate cu Acordul de 100 de milioane de euro, pentru debursarea parțială a primei tranșe. Suntem recunoscători pentru implementarea actuală a proiectelor „Dezvoltarea transportului școlar în instituțiile de învățământ general din R. Moldova”, de care beneficiază numeroși elevi și profesori, prin dotarea școlilor cu laboratoare de fizică, chimie și biologie și cu microbuze și autobuze școlare, dar și pentru proiectul „Satul European – lucrări publice și infrastructură”, destinate creșterii accesului la servicii mai bune de apă și canalizare pentru aproape 100 de mii de cetățeni ai R. Moldova.

Nu în ultimul rând, doresc să mulțumesc Guvernului României pentru bursele pe care le oferă tinerilor din R. Moldova, care au interes sporit de a investi în calitatea studiilor. Începând cu anul de studii 2023 - 2024, bursele de licență au sporit de la 320 RON (1 230 de lei moldovenești) la 900 RON (3 460 de lei moldovenești). În anul universitar 2021 - 2022, 16 tineri din R. Moldova, care și-au făcut studiile la universitățile din România, au devenit șefi de promoție la specializările din cadrul facultăților lor.

Vom continua cooperarea pentru a construi noi poduri rutiere peste Prut: Costești - Stânca; Leova - Bumbăta; pod nou Leca - Fălciu; pod nou Bărboieni -Răducăneni. Urmează să efectuăm studiul de fezabilitate și sperăm, că, datorită asistenței externe, aceste poduri vor deveni funcționale către 2027”, a conchis Mihail Popșoi.