OFICIAL // Cum au cheltuit cele trei bănci falimentate garanția de peste 13,3 MILIARDE de lei, acordată de Guvern

Cei mai mulți bani din garanția de stat, aprobată de Guvernul Leancă pe 17 noiembrie 2014, în sumă de 9,5 miliarde de lei din rezervele valutare ale statului, au fost cheltuiți de Banca de Economii.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, garanția din 2014 se referea la liniile de credit de urgență deschise de Banca Națională pentru trei bănci în sumă totală de 9 miliarde 434,5 milioane de lei, iar suma creditelor valorificate a fost de 9 miliarde 326,7 milioane de lei.

Cei mai mulți bani au mers la Banca de Economii - 5 miliarde 273,2 milioane de lei, sumă valorificată integral, apoi la Banca Socială - 2 miliarde 807,8 milioane de lei, dintre care au fost valorificate 2,7 miliarde de lei. La Unibank au ajuns 1 miliarde 353,5 milioane de lei, bani valorificați integral.

Garanția de stat din 1 aprilie 2015, acordată de Guvernul Gaburici, a cosntituit 5 miliarde 340 de milioane de lei. În acest caz, Banca Națională deschisese linii de credit de urgență pentru trei bănci în sumă totală de 4 miliarde 970 de milioane de lei, iar suma creditelor valorificate a fost de 4 miliarde 795 de milioane de lei.

Iarăși, Banca de Economii a „înghițit” cei mai mulți bani - patru miliarde de lei, iar la Unibank au ajuns 970 de milioane de lei, 795 dintre care au fost valorificate.

În total, Ministerul Finanțelor a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în sumă integrală de 13 341 200 000 de lei. Aceasta constituie suma creditelor de urgență acordate de BNM pentru ”Banca de Economii” S.A., BC ”Banca Socială” S.A. și BC”Unibank” S.A., care nu au fost rambursate la data emisiunii obligațiunilor de stat. Suma tranșelor anuale de rambursare este superioară față de suma prevăzută de lege din cauza că include efectul inflației de 5%, anunță Banca Națională.

Referitor la faptul că rata dobânzii la creditele de urgență a fost de 0,1 la sută anual, dar statul va trebui să le întoarcă cu o rată de 5%, Banca Națională oferă următoarea explicație: „Rata dobânzii la creditele de urgență de 0,1 la sută anual a fost stabilită luând în considerație capacitățile limitate de deservire a creditelor de către băncile în dificultate. Aplicarea unei rate a dobânzii mai mari urma să diminueze mijloacele disponibile ale băncilor pentru stingerea obligațiunilor față de creditori. De asemenea, o valoare mai mare a dobânzilor ar fi majorat și mai mult sumele ce urmează a fi recuperate din băncile respective. (...) Rata de 5,0 la sută anual a fost aplicată în baza faptului că, la momentul de față, Banca Națională a Moldovei promovează un regim de țintire a inflației la un nivel de 5,0 la sută anual. Aceasta permite ca suma achitată în termen reali să rămână neschimbată, iar Banca Națională a Moldovei să evite pierderi suplimentare legate de deprecierea datoriei (la fel, în termeni reali). În cazul unei dobânzi medii mai joase de 5,0 la sută, dobânda în termeni reali ar fi fost negativă, însemnând astfel creditarea directă de către BNM a Guvernului, fapt interzis de lege și de standardele internaționale”.

Banca Națională a Moldovei susține că, dacă Guvernul nu ar fi executat această garanție, ar fi trebuit să se anunțe default-ul tehnic (incapacitate de plată) al statului la garanția respectivă. „Acesta ar fi un semnal foarte îngrijorător pentru partenerii de dezvoltare, investitorii străini și populație, creând dubii privind capacitatea și intenția Republicii Moldova de a-și onora obligațiunile financiare, și ar putea duce la sistarea sau suspendarea mai multor finanțări și investiții, scăderea ratingului de țară și înrăutățirea condițiilor de atragere a finanțărilor interne și externe pe viitor. În același timp, aceasta ar duce și la necesitatea recapitalizării Băncii Naționale din contul Guvernului”, se arată într-o notă informativă a BNM.