Oamenii de ştiinţă vor să cloneze mamutul şi pasărea dodo

Astfel, la sfârşitul lui martie anul curent, oameni de ştiinţă de la Universitatea australiană din New South Wales au reuşit să recreeze genomul unei specii rare de broască, dispărute în totalitate de pe continent la începutul anilor 1980, potrivit cotidianului Die Welt. Este adevărat că embrionii obţinuţi s-au dovedit neviabili, la fel cum s-a întâmplat şi cu capra sălbatică de munte din specia Pyrenaica, clonată în 2009 şi care a murit doar la câteva minute de la naştere.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu-şi pierd speranţa şi mizează pe un grabnic progres în clonarea de specii dispărute. "Cu broaştele acest lucru ar putea reuşi deja peste 2-3 ani de lucru. În schimb, clonarea de mamuţi ar putea fi văzută de omenire abia peste 20-30 de ani", este de părere Hendrik Nicholas Poinar, genetician în cadrul Universităţii McMaster. Totuşi, omul de ştiinţă nu exclude că acest lucru s-ar putea întâmpla şi mai curând. 

De asemenea, cercetătorii au în plan "resuscitarea" tigrului tasmanian, dispărut în anii 30 ai secolului trecut, şi a păsării dodo, incapabilă să zboare şi care a dispărut în secolul al XVII-lea. În ceea ce-i priveşte pe oamenii de ştiinţă niponi, aceştia intenţionează să readucă la viaţă, înainte de 2017, mamutul. Planuri asemănătoare au şi colegii lor sud-coreeni.

Singurul lucru de care au nevoie oamenii de ştiinţă este un fragment de ţesut dintr-o specie dispărută cu un ADN bine păstrat. "Pentru clonare se va potrivi foarte bine un ADN chiar şi cu vârsta de 200.000 de ani", explică Die Welt.

După cum notează jurnalistul Moritz Gatman în articolul "Blestemul mamutului", publicat în revista germană Focus, în regiunea rusă Iakutia, zonă a îngheţului veşnic, uriaşul "congelator" ce ascunde un mare număr de forme de viaţă uitate, a început o adevărată vânătoare pentru rămăşiţele conservate ale unor specii de animale dispărute.

Uneori, această vânătoare devine cu adevărat sângeroasă, pentru că, pe lângă grupurile finanţate de stat, care se ocupă de căutări în scopuri ştiinţifice şi care confiscă tot ce descoperă fără niciun fel de recompensă, concurează unii cu alţii şi un mare număr de "vânători de mamuţi", explică jurnalistul german.

Un singur colţ de mamut bine conservat poate să-i aducă fericitului care îl descoperă un câştig cât pentru mai mulţi ani. Preţul unei perechi de colţi în bună stare se poate ridica la circa 75.000 de euro, precizează Gatman.

În afară de aceasta, după ce în 1990 a fost interzis comerţul cu colţi de elefant, colţii de mamut, din care sunt sculptate cele mai diverse lucruri - începând cu piese de şah şi terminând cu bijuterii, s-au scumpit şi mai mult.

După cum precizează Focus, chiar şi Prima Doamnă a SUA, Michelle Obama ar deţine un colier din fildeş provenit din colţi de mamut.

Agerpres