Rușii anti-Putin, în fața unei dileme la alegeri: vot împotriva Kremlinului sau boicot

Milioane de ruși care se opun Kremlinului se confruntă cu o dilemă înaintea alegerilor parlamentare: să boicoteze scrutinul sau să voteze împotriva partidului lui Vladimir Putin.

Criticii Kremlinului ezită între mai multe opțiuni. Ei pot boicota alegerile legislative organizate în timp de război, al căror câștigător pare clar și previzibil, Rusia Unită (RU). Pot merge la urne pentru a-și arăta deschis nemulțumirea sau pot susține orice candidat capabil să reducă numărul de voturi obținute de partidul Kremlinului.

„Ce să facem?”, se întreabă mulți ruși. Toate cele cinci partide cu reprezentare parlamentară susțin liniile generale ale politicii președintelui Vladimir Putin, iar singura formațiune pacifistă, Iabloko, abia reușește să prezinte câțiva candidați.

În acest context, o parte dintre susținătorii opoziției consideră votul o altă „operațiune specială”. De această dată, scopul ar fi demonstrarea a ceea ce președintele Putin numește „consolidarea poporului rus” în jurul campaniei militare din Ucraina.

Unele figuri ale opoziției, precum Garry Kasparov, nu văd niciun rost în participarea la „farsa” electorală a Kremlinului. Din acest motiv, ele cer deschis boicotarea alegerilor, așa cum s-a întâmplat și la scrutinele organizate înainte de declanșarea războiului, inclusiv la alegerile prezidențiale din 2018 și la referendumul constituțional din 2020.

Nu puțini ruși au susținut această opțiune în ultimii ani. Boicotul a fost ales inclusiv la alegerile prezidențiale din 2024, când participarea a fost scăzută, mai ales în marile orașe.

În schimb, cei care se opun boicotului, printre care popularul jurnalist Dmitri Kolezev, consideră că acesta „este un cadou pentru Kremlin”. Cu cât votează mai puțină lume, susțin ei, cu atât va fi mai ușor ca rezultatele să fie manipulate.

Kremlinul are interesul ca prezența la urne a celor care îl critică să fie redusă. Angajații din administrație, militarii, funcționarii, salariații companiilor de stat, profesorii și personalul medical votează aproape întotdeauna, iar participarea lor poate influența decisiv rezultatul final.

Totuși, potrivit sondajelor independente, decizia Curții Supreme de a elimina partidul Yabloko de pe buletinele de vot a crescut procentul rușilor care intenționează să boicoteze scrutinul.

O altă opțiune propusă de opoziție, inclusiv de partidul aflat în exil Rusia Pașnică, este ca alegătorii să meargă duminică, la ora 12:00, la secțiile de vot. Prezența simultană ar urma să fie o formă de protest tăcut împotriva Kremlinului.

Mii de ruși au recurs deja la această metodă la alegerile prezidențiale din 2024, în cadrul acțiunii „Amiază fără Putin”. Totuși, nu toți participanții și-au exercitat ulterior dreptul de vot.

„Am anulat buletinul. Am pus câte un X în toate căsuțele”, a comentat o participantă la această acțiune.

La alegerile legislative precedente, desfășurate în 2021, aproape 3% dintre buletine au fost invalidate din acest motiv.

Criticii acestei tactici cred însă că anularea buletinelor ridică pragul pe care partidele minoritare trebuie să îl depășească pentru a intra în Dumă. În opinia lor, această strategie ajunge astfel să favorizeze Rusia Unită.

Yabloko, formațiune exclusă de Curtea Supremă, și-a îndemnat susținătorii să anuleze buletinul de vot cu listele de partid în toate circumscripțiile în care nu există candidați ai formațiunii liberale.

„Dacă autoritățile sunt atât de puțin dornice să ne vadă la urne, atunci trebuie să mergem să votăm”, a comentat, pe canalul său de YouTube, Maxim Kaț, activist și comentator politic popular în rândul tinerilor ruși.

Deși în trecut avea o atitudine critică față de această strategie, Kaț sprijină acum ceea ce este cunoscut drept „votul inteligent”. Inițiativa a fost lansată de fostul lider al opoziției, Aleksei Navalnîi, și este continuată în prezent de văduva sa, Iulia.

Strategia presupune votarea oricărui candidat în afară de cei ai Rusiei Unite. Prioritate ar trebui să aibă însă candidații favorabili păcii.

Susținătorii acestei opțiuni consideră că pierderea majorității de către partidul Kremlinului i-ar putea face pe ruși să își piardă frica. În același timp, elitele ar putea începe să ceară schimbări pentru oprirea războiului, care îi costă pe toți rusii foarte mulți bani.

Dmitri Kolezev amintește că situații asemănătoare au avut loc în trecut în sisteme autoritare precum cele din Polonia, Brazilia sau Chile. El admite însă că, în cazul Venezuelei, autoritățile au reacționat prin crearea unui Parlament paralel.

Există și voci care atrag atenția că, în afară de Yabloko, toate partidele cu reprezentare parlamentară susțin războiul. Prin urmare, votul acordat candidaților acestor formațiuni ar putea fi interpretat drept susținere pentru continuarea luptelor.

Yabloko consideră că votul pentru propriii candidați „este singura modalitate de a fi sincer cu tine însuți”. În schimb, formațiunea susține că votul inteligent „ar însemna să semnezi pentru continuarea războiului şi a represiunii”.

Kolezev recunoaște că, în 2024, mulți opozanți au susținut candidatura prezidențială a liberalului Vladislav Davankov, reprezentant al partidului „Oameni Noi”. Ulterior, acesta i-a dezamăgit, după ce a susținut public războiul.

Din acest motiv, Kaț a decis să creeze un site unde sunt analizați toți candidații pentru Duma de Stat, care are 450 de locuri. Chiar înainte de deschiderea secțiilor de votare, platforma urmează să le recomande cetățenilor ruși pentru cine să voteze și pe cine să evite.

În cazul opoziției față de război, dilema dintre pragmatism și o poziție morală ar putea decide cine va reuși să obțină un loc de deputat.