Moscova consideră un risc inițiativa nucleară a Franței, la care s-a alăturat și Finlanda

Rusia reacționează la inițiativa Franței privind „descurajarea nucleară avansată”, pe care Moscova o consideră un risc pentru securitatea sa. Declarațiile vin după ce Finlanda, țară vecină Rusiei, a decis să se alăture acestui demers european.

„Descurajarea nucleară avansată”, propusă de Franța aliaților săi europeni și la care Finlanda a hotărât să participe, prezintă un „risc” pentru Moscova, a declarat marti purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Noi calificăm această inițiativă franceză drept imprudentă, ca să ne exprimăm cu blândețe și multă diplomație. Desigur, aceasta creează riscuri pentru noi”, a afirmat Zaharova în cadrul conferinței săptămânale de presă.

Maria Zaharova, cunoscută pentru retorica sa antioccidentală, a susținut că instalarea unui dispozitiv nuclear francez mai aproape de frontierele Rusiei l-ar face „mai ușor” de lovit de către armata rusă în eventualitatea unui conflict.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe a vorbit și despre „mitul unei amenințări ruse”. Ea a îndemnat țările occidentale „să arunce o privire lucidă asupra lumii și să ia avertismentele noastre foarte în serios”.

Finlanda, care are o graniță extinsă cu Rusia, a decis să se alăture „descurajării nucleare avansate” propuse de Franța. Astfel, ea devine al zecelea partener european care participă la inițiativa lansată la începutul anului de președintele francez Emmanuel Macron.

Într-o declarație comună publicată luni, Franța și Finlanda au anunțat că „un grup de coordonare nucleară va fi creat în lunile următoare pentru a începe punerea în practică a acestei cooperări”. Grupul ar urma să stabilească modalitățile concrete ale colaborării dintre cele două state.

Franța este singura țară europeană care deține arme nucleare, alături de Marea Britanie. Inițiativa permite altor state europene să participe voluntar la descurajarea nucleară, însă decizia finală privind folosirea armamentului nuclear rămâne în mâinile președintelui francez.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a scris pe X că inițiativa franceză urmărește „înainte de toate să întărească securitatea europeană” și „să prevină escaladările”, fără a se „substitui descurajării nucleare a NATO”.

„Pentru Finlanda, cadrul prioritar de acțiune rămâne NATO și Uniunea Europeană”, a mai spus acesta. Stubb a asigurat, de asemenea, că Finlanda nu dorește să găzduiască arme nucleare „pe teritoriul său pe timp de pace”.

Anunțul a fost făcut în contextul unui nou parteneriat strategic între Franța și Finlanda. Acordul a fost semnat ieri după-amiază, la Helsinki, de miniștrii de Externe ai celor două țări.

În luna martie, Emmanuel Macron a actualizat doctrina franceză de descurajare nucleară și a propus extinderea acesteia către aliații europeni. Planul prevede exerciții comune și, eventual, desfășurări temporare ale unor elemente ale forțelor nucleare franceze în afara Franței.

Controlul asupra armelor nucleare ar rămâne însă la nivel național. Inițiativa nu presupune crearea unei umbrele nucleare formale pentru aliații europeni, asemănătoare celei oferite de Statele Unite.

Într-o declarație publică de anul trecut, Emmanuel Macron a subliniat nevoia ca Europa să-și consolideze autonomia în materie de apărare și descurajare nucleară.

„Dacă Europa dorește să avanseze spre o mai mare autonomie în ceea ce privește apărarea și descurajarea nucleară, atunci liderii săi trebuie să înceapă o discuție în acest sens”, a afirmat președintele francez. „Sunt disponibil pentru a deschide această dezbatere... dacă aceasta va contribui la crearea unei forțe europene.”

Macron a adăugat că doctrina nucleară franceză a inclus întotdeauna o „dimensiune europeană”. Prin această formulare, președintele francez a sugerat că Franța ar putea juca un rol mai important în securitatea continentului.

Declarațiile sale au provocat reacții imediate pe scena politică internă din Franța, în special din partea liderilor opoziției. Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National, a respins categoric ideea ca Franța să-și împărtășească propriile capacități nucleare cu alte state europene.

„Descurajarea nucleară a Franței trebuie să rămână strict franceză”, a declarat Le Pen sâmbătă, în timpul unei vizite la Salonul Agriculturii din Paris. „Nu trebuie împărțită și, cu atât mai puțin, delegată.”

Ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, a reiterat poziția oficială a guvernului. El a subliniat că, deși Franța recunoaște o „dimensiune europeană” în ceea ce privește interesele sale vitale, arsenalul nuclear rămâne sub controlul exclusiv al președintelui Republicii.

„Forța noastră de descurajare este franceză și va rămâne astfel: de la concepția și producția armelor noastre, până la utilizarea acestora, care este decisă exclusiv de președintele Republicii”, a declarat Lecornu pe platforma X. „Aceasta protejează interesele vitale ale Franței, pe care doar șeful statului le poate defini.”

Opt țări s-au asociat imediat noii doctrine: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Lor li s-a alăturat, în luna mai, Norvegia.

Finlanda, care are o graniță terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, și-a consolidat apărarea după invazia rusă în Ucraina, începută în februarie 2022. În aprilie 2023, țara a aderat la NATO și a renunțat la decenii de nealiniere militară.

În luna iunie, parlamentul finlandez a adoptat o lege prin care a fost eliminată interdicția totală privind armele nucleare pe teritoriul țării. Modificarea legislativă nu înseamnă însă că Helsinki intenționează să găzduiască arme nucleare în timp de pace.

În paralel, Estonia, o altă țară vecină Rusiei, a anunțat luni că este „în discuții” cu Franța în legătură cu o eventuală participare la această inițiativă.

În timp ce Franța este singura țară europeană dotată cu armă atomică alături de Regatul Unit, inițiativa privind „descurajarea avansată” urmărește să implice și alte state europene care doresc să participe. Cooperarea ar urma să se desfășoare în special prin exerciții comune și consultări strategice.

Totuși, decizia finală privind folosirea armamentului nuclear nu ar fi împărțită cu aceste state. Aceasta ar rămâne exclusiv la nivelul președintelui Franței, care păstrează controlul asupra arsenalului nuclear național.

Rusia a amenințat Estonia cu un atac nuclear, avertizând: „Va fi ținta armelor noastre”.