Ministerul Sănătății propune patru direcții pentru un sistem medical mai rezilient și integrarea refugiaților

Consolidarea medicinei de familie, îmbunătățirea accesului la servicii medicale și medicamente, creșterea rezilienței spitalelor și dezvoltarea sistemelor digitale reprezintă cele patru direcții în care Ministerul Sănătății propune orientarea viitoarelor investiții în domeniul sănătății. Aceste priorități urmăresc consolidarea sistemului medical și creșterea capacității acestuia de a răspunde atât necesităților curente, cât și situațiilor de criză.

Prioritățile au fost prezentate de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, în cadrul reuniunii Comitetului comun de coordonare al Cadrului de Cooperare ONU pentru Dezvoltare Durabilă. Evenimentul a fost prezidat de Prim-ministrul Vasile Tofan și a reunit reprezentanți ai Guvernului și ai agențiilor Organizației Națiunilor Unite din Republica Moldova.

Ministerul Sănătății propune ca investițiile realizate, inclusiv cele destinate răspunsului la necesitatile refugiaților, să contribuie pe termen lung la dezvoltarea unor servicii medicale accesibile întregii populații. Astfel, măsurile adoptate în contextul crizei ar urma să producă beneficii durabile pentru sistemul național de sănătate.

Prima direcție vizează consolidarea asistenței medicale primare, în special în comunitățile în care presiunea asupra serviciilor medicale este mai mare. Investițiile urmează să fie orientate către sănătatea mamei și copilului, sănătatea mintală, vaccinare, prevenție și gestionarea bolilor cronice.

A doua prioritate constă în îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale și la medicamente pentru refugiați și alte persoane vulnerabile. Obiectivul este ca mecanismele de sprijin să fie integrate treptat în sistemele naționale de finanțare a sănătății. În acest fel, accesul la servicii va deveni mai previzibil și sustenabil pe termen lung.

Creșterea rezilienței instituțiilor medicale reprezintă, de asemenea, o componentă importantă a planului propus. Ministerul Sănătății intenționează să evalueze infrastructura critică a spitalelor și să dezvolte capacitățile necesare pentru menținerea activității medicale în cazul întreruperii alimentării cu apă, energie sau produse esențiale.

Prioritatea este ca serviciile vitale, precum terapia intensivă, dializa, intervențiile chirurgicale, laboratoarele, sterilizarea și sistemele de păstrare în condiții de temperatură controlată, să poată funcționa inclusiv în situații de criză. Continuitatea acestor servicii este esențială pentru protejarea pacienților și pentru menținerea capacității de răspuns a spitalelor.

A patra direcție se referă la dezvoltarea sistemelor de date și a infrastructurii digitale din domeniul sănătății. Informațiile mai precise privind necesitățile populației, utilizarea serviciilor medicale, costurile și rezultatele tratamentelor vor permite autorităților să planifice mai eficient și să direcționeze resursele către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact.

„Sprijinul acordat în contextul unei crize trebuie să lase în urmă un sistem mai puternic. În sănătate, asta înseamnă servicii mai accesibile, spitale capabile să funcționeze și în situații dificile, acces mai sigur la medicamente și sisteme digitale care ne permit să luăm decizii pe baza datelor. Investițiile destinate integrării refugiaților trebuie să contribuie, în același timp, la îmbunătățirea serviciilor pentru întreaga populație”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.

Ministerul Sănătății susține trecerea graduală de la intervențiile preponderent umanitare la investiții structurate, durabile și integrate în sistemele naționale. Prin această abordare, resursele mobilizate în contextul crizei pot contribui la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea serviciilor și creșterea capacității sistemului de sănătate de a răspunde unor viitoare situații de urgență.

Direcțiile propuse se înscriu în obiectivele privind incluziunea refugiaților, reducerea sărăciei și aplicarea principiilor Nexusului Umanitar–Dezvoltare–Pace. Totodată, acestea vor contribui la stabilirea priorităților viitorului Cadru de Cooperare dintre Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite pentru perioada 2028–2032.