NOUTĂȚI în ceea ce privește predarea disciplinei Istoria în școlile din R. Moldova. Ministrul Dan Perciun: „Este vital să învățăm tinerii să lucreze cu sursele, să compare perspective și să poată evalua corectitudinea versiunilor asupra trecutului”

„Într-o lume suprasaturată de informații, unde tinerii au acces la numeroase versiuni asupra trecutului, unele dintre ele fiind interpretări eronate sau chiar falsificări, este vital să-i învățăm să lucreze cu sursele, să compare perspective diverse și să poată evalua corectitudinea și validitatea acestora”, a declarat astăzi ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul celei de-a IV-a ediții a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), care se desfășoară la Chișinău.

Potrivit lui Dan Perciun, în școlile din R. Moldova „se predau istorii diferite” în prezent, iar viitorul curriculum va prevedea inclusiv „instrumentele necesare” pentru a ajuta tinerii să interpreteze critic evenimentele istorice.

„Din cauza progresului tehnologiilor informaționale, nu putem izola generațiile tinere de pseudo-interpretările istoriei, dar putem să le dăm instrumentele necesare pentru a le interpreta critic, a le demonta și pentru a înțelege adevărul în contextul său complex. Aceasta va fi una dintre direcțiile principale ale dezvoltării curriculare pe care o vom finaliza în anul 2027. În cazul R. Moldova, trebuie să recunoaștem că nu am reușit încă să asigurăm o perspectivă comună asupra istoriei în toate școlile noastre. Avem, din păcate, două realități paralele, care se produc și se reproduc independent la noile generații. Școlile alolingve (în care studiază minoritățile naționale - n.r.) și cele cu predare în limba română predau istorii diferite și aceasta este o provocare ce necesită atenție serioasă. Este esențial să găsim căi prin care să includem în dialog și profesorii de Istorie din aceste școli, depășind diferențele de viziuni care sunt moștenite și alimentate de cei care nu vor binele R. Moldova, forțe pentru care istoria constituie un element de dezbinare, în loc să fie un element de unitate națională”, a punctat ministrul.

Dan Perciun insistă pe oferirea unei perspective de viitor, menite să unească societatea.

„Să aducem în prim-plan evenimentele istorice recente, care ne-ar ajuta să consolidăm cetățenia democratică și respectul reciproc. Foametea, deportările, crimele efectuate de regimurile totalitare pe teritoriul nostru sunt evenimente traumatizante, care încă fac parte din istoria noastră colectivă, chiar dacă au fost sau mai sunt tabuizate de propagandiști, iar amintirea lor este cel mai bun scut împotriva oricăror încercări de instrumentalizare și falsificare a istoriei”, a adăugat Dan Perciun la evenimentul la care participă sute de profesori de Istorie, dar și cercetători de pe ambele maluri ale Prutului.

Potrivit lui Dan Perciun, în epoca post-adevărului trebuie acordată o importanță dezvoltării gândirii critice la lecțiile de Istorie.

„În aceste momente, când un război feroce se desfășoară la granițele noastre comune, suntem încă o dată martori ai modului în care trecutul poate fi instrumentalizat în scopuri politice de către statul agresor, Rusia. Invazia Ucrainei a început înainte de primele salve de tun cu o lecție de pseudo-istorie utilizată pentru a justifica o politică imperialistă pe care mulți o considerau anacronică pentru secolul XXI. Aceasta ne amintește cât de esențial este studiul responsabil și echilibrat al Istoriei și, mai ales, cât de periculos poate fi atunci când trecutul este manipulat pentru a servi agendei obscure. Am fost cu toții martori cum războaiele imaginare cu trecutul au dus la învrăjbirea societăților și declanșarea unor războaie adevărate, care au adus milioane de jertfe. Oamenii nu trebuie să moară nici pentru viitor, nici pentru trecut. Oamenii trebuie să trăiască în pace și înțelegere pentru generațiile care vin și în memoria generațiilor care au trecut. Este de datoria noastră să ne asigurăm că studierea Istoriei are scopul nobil al cunoașterii, dar și că lecțiile trecutului sunt folosite pentru a construi un viitor mai bun, nu pentru a semăna dezbinare și conflict. Modul în care ne raportăm la trecut și cum îl înțelegem definește în mare măsură așteptările noastre față de viitor. Nu putem să fim prizonieri ai trecutului, capturând generații întregi într-o narațiune care nu le permite să viseze, să aspire și să construiască o lume mai bună. Trebuie să ne eliberăm de constrângerile și percepțiile înguste, să vedem istoria ca pe o platformă de învățare și cunoaștere, nu ca pe o povară care ne ține în loc”, a afirmat ministrul Educației și Cercetării de la Chișinău.

Amintim că cea de-a IV-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR) are loc în perioada 28 - 31 august curent atât la Chișinău, cât și la Suceava.

La eveniment participă cadre didactice, cercetători și doctoranzi din cele mai importante centre universitare și institute de cercetare, precum și specialiști în domeniul istoriei din cadrul unor instituții prestigioase precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Arhivele Naționale, Arhivele Diplomatice, Arhivele Militare Naționale Române, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național al Bucovinei etc.

CNIR este organizat de Universitatea de Stat din Moldova (USM), împreună cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Finanțatori ai Congresului sunt Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Ministerul Educației (România), Ministerul Educației și Cercetării (Republica Moldova) și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.