Noua Strategie militară NATO şi intensificarea eforturilor Alianţei de adaptare la provocările din actualul mediu de securitate

Şefii apărării din statele membre NATO, reuniţi la Bruxelles în data de 22 mai 2019, au dat un nou impuls proceselor de transformare şi adaptare a Alianţei la ameninţările tot mai complexe din actualul mediu de securitate.

În conferinţa de presă de la finalul reuniunii, preşedintele Comitetului Militar NATO (NATO MC), Air Chief Marshal Sir Stuart Peach şi cei doi comandanţi strategici – noul SACEUR, generalul Tod Wolters şi general André Lanata - au prezentat principalele concluzii şi deciziile adoptate în direcţia consolidării credibilităţii şi capacităţii NATO de a proteja societăţile şi teritoriile aliate împotriva oricărei ameninţări, de oriunde ar veni aceasta. Întărirea posturii de descurajare şi apărare, cu adoptarea Strategiei militare NATO, operaţionalizarea zonei de responsabilitate a SACEUR şi avansarea Iniţiativei de creştere a capacităţii operaţionale a forţelor reprezintă punctele centrale de interes de pe agenda autorităţilor militare aliate.

În ziua de 22 mai, la sediul Alianţei din Bruxelles, a avut loc sesiunea NATO MC în formatul şefilor apărării din statele membre. Agenda a fost deosebit de încărcată, cu abordarea acţiunilor necesare pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei, cooperarea militară cu Uniunea Europeană, intensificarea contribuţiei NATO la campania de contracarare a terorismului, prin proiectarea stabilităţii şi constituirea capabilităţilor de apărare în regiunea MENA (Orientul Mijlociu şi Africa de Nord) şi cooperarea şi sprijinul militar aliat pentru Ucraina.

Şefii aliaţi ai apărării au aprobat Strategia militară a Alianţei, ca parte a procesului general de adaptare NATO, după o perioadă considerabilă de timp trecută de la intrarea în vigoare a ultimului document strategic de acest fel. Strategia a fost adoptată prin consens şi asigură identificarea şi definirea unitară a principalelor riscuri şi ameninţări la adresa intereselor de securitate ale aliaţilor, provenite din diferite direcţii strategice, cu implicarea actorilor statali şi non-statali, a forţelor militare, grupurilor teroriste, care pot să se manifeste inclusiv în spaţiul cyber sau sub forma agresiunilor hibride. Documentul oferă orientări generale pentru utilizarea capabilităţilor militare ale aliaţilor, inclusiv asupra modului în care Alianţa va aborda răspunsul la diferitele ameninţări şi situaţii de criză, asigurând coerenţa viitoarelor acţiuni ale autorităţilor militare, în funcţie de circumstanţe specifice.

În evaluarea preşedintelui NATO MC „o descurajare eficientă constă în a convinge un potenţial agresor că posibilele consecinţe ale constrângerii sau ale unui conflict armat depăşesc câştigurile potenţiale. Totodată, acest lucru presupune ca Alianţa să dezvolte şi să menţină capacitatea şi strategia militară credibile, cuplate cu o voinţă politică clară de a acţiona”. În acest sens, voinţa politică a fost clar afirmată în luna iulie 2018, în timpul Summitului de la Bruxelles, când şefii de stat şi de guvern au adoptat peste 100 de decizii destinate consolidării posturii de apărare şi descurajare a NATO, aflate în diferite stadii de implementare în prezent.

La modul concret, în domeniul consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO, a fost reiterată nevoia de avansare a demersurilor de implementare a deciziilor din iulie 2018, în domenii concrete cum sunt modernizarea structurii de comandă NATO şi operaţionalizarea Iniţiativei aliate de creştere a capacităţii operaţionale – „Iniţiativa celor 4 treizeci” (30 de batalioane mecanizate, 30 de escadroane de aviaţie şi 30 de vase de război, gata să fie dislocate în mai puţin de 30 de zile). Obiectivul final vizat constă în punerea la dispoziţia Alianţei a forţelor militare cu capabilităţi solide, gata de intervenţie în timp scurt, pentru a răspunde potenţialelor situaţii de criză.

Operaţionalizarea zonei de responsabilitate a SACEUR a fost abordată plecând de la nevoia şi importanţa creării condiţiilor necesare pentru ca acesta să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii mandatul prin executarea tuturor măsurilor militare, în limitele capacităţii şi autorităţii sale, în vederea menţinerii sau restabilirii securităţii teritoriului Alianţei, în caz de agresiune împotriva unui stat membru al NATO. În acest sens, un accent special a fost pus pe acţiunile necesare pentru realizarea mobilităţii militare, ca domeniu cheie de cooperare între NATO şi UE, cu un rol aparte în facilitarea dislocării rapide a forţelor şi tehnicii militare aliate pe întregul continent europen, în caz de necesitate. Ca parte a demersului combinat, ambele organizaţii depun eforturi pentru a elimina obstacolele existente în calea mobilităţii militare în Europa. S-a precizat că Uniunea joacă un rol important în facilitarea trecerii frontierelor, precum şi în dezvoltarea infrastructurii, pentru a permite transportul forţelor militare şi a materialului greu din inventarul Alianţei.

Dincolo de aspectele logistice implicate, sunt necesare acţiuni specifice pentru identificarea şi punerea în aplicare a întregii zone de responsabilitate a SACEUR, în sensul asigurării capacităţii autorităţilor militare de a proiecta şi susţine capacitatea de luptă care să permită realizarea obiectivele strategice şi operaţionale stabilite de leadershipul NATO. În acest sens, liderii militari NATO au insistat asupra faptului că acest obiectiv important necesită o abordare generală, cu implicarea întregului spectru guvernamental şi cooperarea actorilor civili şi militari într-o gamă largă de domenii de acţiune, la nivelul capitalelor aliate.

Subiectul cooperării militare NATO-UE a fost discutat împreună cu preşedintele Comitetului Militar UE, generalul italian Claudio Graziano. Concluziile principale rezultate se referă la necesitatea ca iniţiativele importante din Pachetul de apărare de pe agenda Uniunii să fie dezvoltate de o manieră coordonată şi în complementaritate cu NATO. Chestionat direct asupra potenţialelor efecte negative ale recentului schimb de scrisori dintre Washington şi UE pe tema PESCO şi EDF asupra relaţiilor NATO-UE, Air Chief Marshal Peach a negat existenţa oricăror fricţiuni între cei doi actori, apreciind că subiectul scrisorilor respective reprezintă o problemă ce vizează direct Uniunea şi Statele Unite.

Totodată, a invocat cooperarea militară fără precedent ce se derulează între structurile unionale şi Alianţă, prin cele 74 acţiuni concrete agreate de comun acord, în domenii cum sunt combaterea ameninţărilor hibride, securitatea şi apărarea cibernetică, dezvoltarea capabilităţilor militare, industria de apărare şi cercetarea, exerciţiile şi sprijinirea eforturilor de consolidare a capacităţilor partenerilor din est şi sud. În acelaşi timp, a admis că Alianţa urmăreşte atent modalităţile în care Uniunea implementează iniţiativele actuale din domeniul apărării, în scopul identificării şi urmăririi celor mai eficiente căi de cooperare bilaterală.

Şefii aliaţi ai apărării au primit o informare detaliată cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi în jurul acesteia şi la provocările actuale care provin din regiunea Mării Negre. În acest sens, împreună cu noul şef de stat major ucrainean, generalul Ruslan Khomchak, au discutat modalităţile de intensificare a cooperării militare practice şi a sprijinului aliaţilor pentru reforma şi consolidarea sistemului militar al Ucrainei. În context, noul SACEUR a reiterat atât angajamentul de substanţă al Pentagonului pentru intensificarea sprijinului militar acordat Ucrainei, cât şi continuarea dublei abordări în relaţia cu Rusia, constând în consolidarea posturii de apărare NATO, concomitent cu menţinerea deschisă a canalelor de dialog militar cu Moscova, prin contactele pe care ler va avea cu şeful statului major general rus, generalul Valery Gerasimov.

Dat fiind rolul important al Comitetul Militar în consilierea de specialitate a Consiliului Nord-Atlantic, sinteza concluziilor şi deciziilor adoptate de şefii apărării va face obiectul unui document de recomandări specifice care urmează să fie înaintat NAC, în pregătirea dicuţiilor şi deciziilor care vor fi adoptate de miniştri apărării, în viitoarea lor reuniune de la sediul Alianţei, ce urmează să se desfăşoare în zilele de 26 şi 27 iunie.

Sursa: monitorulapararii.ro