Italia și România coordonează demersul a 17 state UE pentru menținerea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii

Şaptesprezece guverne ale Uniunii Europene, între care şi România, au avertizat public asupra riscului reducerii fondurilor destinate agriculturii şi plăţilor regionale în viitorul buget pe şapte ani. Poziţia reprezintă şi o critică la adresa abordării Germaniei în negocieri. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, sâmbătă, că scrisoarea adresată, împreună cu alte 16 state, prim-ministrului irlandez Micheál Martin urmăreşte un obiectiv comun: păstrarea agriculturii şi coeziunii printre priorităţile centrale ale următorului exerciţiu bugetar european.

Statele semnatare solicită menţinerea nivelului general al finanţării pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună. În acelaşi timp, ele susţin alocarea unor resurse suplimentare pentru priorităţi majore, precum securitatea şi apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică şi rezilienţa.

Consilierul prezidenţial Valentin Naumescu a avertizat, tot sâmbătă, că negocierile din cadrul Uniunii Europene vor fi dure şi complicate. ”Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislaţia de aplicare şi finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanţări”, avertizează Naumescu.

Scrisoarea, semnată vineri de Italia, Spania şi Polonia, printre altele, pune o presiune considerabilă asupra preşedinţiei irlandeze rotative a Consiliului UE. Cele 17 guverne cer păstrarea cheltuielilor de aproape 900 de miliarde de euro prevăzute în proiectul viitorului buget, care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare.

Iniţiativa intră în contradicţie cu poziţia unei tabere formate din şase ţări şi conduse de Germania. Acestea au reluat, într-o scrisoare comună transmisă la începutul săptămânii, apelurile pentru reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile bugetului european.

„Prin urmare, considerăm că finanţarea totală destinată Politicii de coeziune şi PAC trebuie menţinută în următorul CFM”, au scris cele şaptesprezece ţări în scrisoarea adresată prim-ministrului irlandez Micheal Martin.

Printre semnatarii documentului se află Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele român Nicuşor Dan au coordonat iniţiativa. Cei doi vor găzdui o reuniune informală a statelor semnatare în marja următorului Consiliu European, programat pentru 15 şi 16 octombrie.

Cadrul financiar multianual (CFM) asigură finanţarea pentru numeroase domenii, de la subvenţiile acordate agricultorilor până la programele de dezvoltare. Negocierea acestuia este considerată una dintre cele mai dificile discuţii purtate la Bruxelles.

În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape două trilioane de euro pentru perioada 2028-2034. Planul prevede redirecţionarea unor sute de miliarde de euro de la agricultură şi plăţile regionale, cunoscute drept politica de coeziune, către priorităţi noi, precum apărarea şi competitivitatea.

Aşa-numitul grup „Prietenii coeziunii” a avertizat că noi reduceri în domeniul agriculturii şi al coeziunii „nu ar face decât să slăbească [bugetul] şi ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Documentul de negociere al Irlandei, denumit şi „negobox”, urmează să pregătească terenul pentru discuţiile dintre cei 27 de lideri ai Uniunii Europene. Aceste discuţii vor avea loc în cadrul summitului de la Bruxelles din octombrie.

Guvernele europene încearcă să ajungă la un acord final până la sfârşitul anului. Negocierile ar putea fi însă afectate de alegerile naționale din Franţa, Polonia şi Italia, care riscă să întârzie sau chiar să deraieze procesul.

Una dintre cele mai sensibile teme este introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de „resurse proprii”, pentru finanţarea bugetului comunitar. Comisia Europeană a propus cinci taxe noi, despre care estimează că ar putea aduce venituri de 66 de miliarde de euro pe an.

Pachetul fiscal este susţinut ferm de Franţa, însă mai multe guverne naţionale au contestat propunerile individuale. Acestea se tem că unele dintre taxe ar putea afecta anumite state în mod disproporţionat.

Cele 17 ţări au precizat în scrisoare că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple şi neregresive”.

Pentru a dispune de o marjă de manevră mai largă în negocieri, statele au reluat şi apelurile pentru amânarea rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19. Costurile acestei datorii sunt estimate la 25 de miliarde de euro pe an. Totodată, guvernele s-au opus reducerilor bugetare acordate statelor mai bogate, cunoscute sub denumirea de „rabaturi”.