Va face Maia Sandu un pas înapoi?

Semne diacritice

Partidele au dat buzna la CEC pentru a-și înscrie candidații-aspiranți la fotoliul prezidențial, dar deocamdată fără să ne ofere surprize, fără fețe noi, nici măcar acolo unde părea să fie cazul, la PD și PL. O excepție „de nevoie” este partidul lui Usatîi, care va marșa în spatele cunoscutului jurnalist Dumitru Ciubașenco.

Și partidele unioniste „cu acte” - PNL, PLR, Dreapta, DA ne promiteau un singur candidat pentru toți adepții reunirii cât mai grabnice cu România, dar efortul lor încă nu s-a încununat cu succes și e puțin probabil să se ajungă la vreun rezultat, împotmolindu-se în discuții despre metoda de selectare a candidatului respectiv.

Exact din același motiv Partidul „Acțiune și Solidaritare”, al Maiei Sandu, și Partidul „Demnitate și Adevăr”, al lui Andrei Năstase, au mers la CEC separate, în speranța că vor reuși să se înțeleagă asupra unui candidat comun pe parcursul campaniei electorale. PLDM, care participase la discuții fără propriul candidat, a rămas deocamdată în afara jocului.

Dacă neînțelegerile dintre partidele „unioniste” îl favorizează pe Mihai Ghimpu, liderul PL, cele dintre PAS și PDA fac să crească șansele lui Marian Lupu, președintele oficial al PD, de aceea multă lume se întreabă dacă mai e posibil ca partidele „antioligarhice” să se solidarizeze și să formeze un singur front, ridicând un singur steag electoral, al Maiei Sandu sau al lui Andrei Năstase.

Ca și în cazul unioniștilor, aceasta e puțin probabil. Deși ambii lideri afirmă că își mențin angajamentul și nu renunță la ideea unui candidat comun, faptele de până acum par să confirme impresia lui Iurie Leancă, liderul PPEM, care a participat inițial la discuții, că acestea erau mimate. Dacă se dorea cu adevărat găsirea unui candidat unificator, acesta trebuia căutat în afara partidelor. Nu e greu de ghicit că fiecare lider crede că anume el va reprezenta cel mai bine lupta antioligarhică și colegilor săi nu le rămâne decât să conștientizeze și să recunoască acest lucru.

Există și motive „obiective” pentru ca Maia Sandu sau Andrei Năstase să nu cedeze în fața celuilalt. În primul rând, aceasta înseamnă în mod automat să lovești în propriul proiect abia pus pe roate, să-l treci pe planul doi, subordonându-l unui proiect străin. Unul dintre acești doi lideri trebuie să „coboare” benevol de pe „valul” încrederii și simpatiei populare, ceea ce nu e deloc simplu, mai ales dacă sondajele „îți suflă în pânze” sau ți se spune că sunt falsificate și nu trebuie să cedezi în niciun caz.

Un al doilea motiv „obiectiv” care posibil le stimulează tentația intrării separate în campania electorală e că fiecare dintre ei, conform acelorași sondaje, adună mult mai multe intenții de vot decât Marian Lupu, și, prin urmare, au șanse mai mari decât el să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale. (La întrebarea „Ce lider politic sau personalitate publică din Rep. Moldova credeți că ar fi cel mai potrivit pentru a ocupa acum funcția de preşedinte al Rep. Moldova?”, adresată recent de IMAS, 8,7% din cele 1 144 de persoane intervievate au numit-o pe Maia Sandu, 5,6% - pe Andrei Năstase și „doar” 4,5% pe Marian Lupu.)

Oricum, dacă e să judecăm după politica editorială a Jurnal TV și jurnal.md, este evident că Maia Sandu, candidat la funcția de președinte, nu figurează în planurile electorale ale proprietarilor acestor instituții mass-media. Deși liderul PAS stă mai bine în sondaje, acestea nu sunt recunoscute și se așteaptă alte rezultate, care să-l favorizeze pe liderul PDA.

„Platforma este pregătită mai bine, având structuri puternice în teritoriu, o capacitate de mobilizare incredibilă (amintiţi-vă campania de colectare a semnăturilor pentru organizarea referendumului) şi o resursă informaţională foarte eficientă precum postul de televiziune Jurnal TV. Toate acestea sunt importante, dat fiind faptul că până la alegeri au rămas două luni. Şi toate aceste resurse sunt dispuse să lucreze cu dedicare şi eficienţă pentru candidatul „propriu”. Aceasta este natura umană şi regulile luptei politice. Va fi oare posibilă reorientarea tuturor forţelor Platformei spre Maia Sandu
într-o perioadă atât de scurtă, dat fiind aspectul nu doar organizaţional, ci şi psihologic?”, se întreabă retoric un simpatizant al PDA, Ion Codreanu (pseudonim?), pe jurnal.md, după ce respinge drept „foarte nepotrivit” criteriul identificării candidatului unic în conformitate cu preferințele electoratului, chemând-o direct pe Maia Sandu să renunțe în favoarea lui Năstase, în „schimbul” postului de... prim-ministru, pe care PDA și PAS și-l vor adjudeca în viitoarele alegeri parlamentare. Cu alte cuvinte, Maiei Sandu i se propune pielea ursului din pădure... E un punct de vedere care reflectă perfect tactica adoptată de PDA și cei din spatele său.

Este vizibil că Andrei Năstase nu are de gând să renunțe la rolul de prim-luptător cu oligarhul Plahotniuc și PAS cu PDA vor avea un candidat comun numai dacă Maia Sandu va face un pas înapoi, va accepta un rol secundar. Va face Maia Sandu un pas înapoi? Și, dacă da, este aceasta în folosul luptei antioligarhice, e mai bine sau mai rău pentru Republica Moldova? Nu, nu este, din punctul nostru de vedere.

De ce? Aceasta vom analiza în unul din comentariile noastre viitoare.