Nicolae Negru // Toate statele sunt suverane, dar unele sunt mai suverane decât altele

Semne diacritice

S-ar părea că intenția Guvernului de a întări un pic Armata Națională, de a o aduce la condiție, ca militarii noștri să dispună de armament și transport funcțional, nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, căci asigurarea apărării și securității cetățenilor e una dintre funcțiile de bază ale oricărui stat, inclusiv Republica Moldova.

Mai mult, conform Cartei ONU, orice stat are dreptul la autoapărare, dacă este atacat de alt stat, iar după 24 februarie 2022 lucrul aceasta nu mai pare imposibil, ci, dimpotrivă, arată destul de probabil, greu de evitat. Dintr-un vecin pretențios, arogant, veșnic nemulțumit, Rusia s-a transformat într-o adevărată pacoste imperialistă, psihopată, într-un pericol permanent pentru popoarele vecine. Și e cât se poate de firesc ca vecinii Rusiei să-și pună întrebări legate de planurile viitoare ale Moscovei, pe cine mai poate ea ataca, după ce a atacat Ucraina.

În acest context, discuțiile despre starea armatei noastre, despre cum să ne apărăm, dacă decidem să ne apărăm în eventualitatea unui atac dinspre răsărit, sunt nu numai cât se poate de firești și legitime, ci și obligatorii, iar sosirea recentă a celor câtorva transportoare blindate din partea Germaniei este un semn că guvernarea nu ignoră îngrijorările societății privind libertatea și viitorul acestui stat.

Că pentru reprezentanții administrației separatiste e vorba despre o „militarizare și înarmare” a Republicii Moldova, o renunțare la eforturile politico-diplomatice în rezolvarea problemei transnistrene, despre o „cu totul altă abordare care nu duce la stabilitate și securitate pe malurile Nistrului” (deschide.md), nu e nimic de mirare.

Cam același mesaj l-a transmis, nesolicitată, și Irina Vlah de la Comrat. Fiindcă ea cochetează de la un timp cu reprezentanții UE, pentru a obține fonduri de la ei, Irina Vlah recunoaște necesitatea modernizării Armatei Naționale, dar insinuează că „partidul puterii” nu ar ști cum să se folosească de „de instrumentele oferite de regimul democratic” și, din cauza aceasta, „ conflictul înghețat poate deveni unul fierbinte”. „Astfel va fi pusă în pericol securitatea și stabilitatea politică în R. Moldova” – spune ea cu aplomb, citată de Ziarul Național.

În slalomul ei verbal se observă școala Kremlinului, probabil instructorii FSB îi redactează în continuare discursurile. „Marți, 10 ianuarie, un lot de blindate de tip „Piranha”, oferit de Guvernul Republicii Federale Germania, a ajuns în dotarea Armatei Naționale, care, desigur, are nevoie de modernizare. Dar am dori, totuși, să știm… dacă sunt acestea pentru consolidarea statutului de neutralitate al R. Moldova? Sau pentru ei neutralitatea constituțională este o povară geopolitică în așa-zisele vremuri bune?”, se întreabă fariseic Vlah, fără a explica firește cum ar încurca niște blindate statutului de neutralitate.

Însă logica kremlineză diferă de logica normală. Faptul în sine că cineva, în afara Rusiei, se gândește la apărare și securitate, ideea că la Chișinău, Kiev, Tbilisi sau Astana, Bișkek etc. cineva discută despre protecția cetățenilor de rachetele rusești nu este suportată, provoacă isterie la Moscova. Simplul fapt că Maia Sandu a vorbit într-un interviu despre posibilitatea ca Republica Moldova să facă parte dintr-o „alianță mai largă” pentru a se putea apăra, că în societatea noastră se pune întrebarea dacă neutralitatea ne protejează de o eventuală agresiune a generat la Moscova un val de avertismente și amenințări, ni s-a amintit imediat despre soarta Ucrainei, despre existența Găgăuzei și, firește, Transnistriei, care doresc să rămână „împreună cu Rusia”. Din punctul de vedere al deputatului rus Leonid Kalașnikov, președinte al Comisiei pentru CSI în Duma de Stat, ideea aderării Republicii Moldova la NATO reprezintă o amenințare la adresa securității Federației Ruse.

Ciudat, ideea că statele vecine cu Rusia nu au dreptul să se protejeze de Rusia, intrând în NATO, o împărtășesc și unii din Occident și chiar din România și China. În opinia unor analiști „obiectivi” de pretutindeni, NATO nu ar trebui să existe sau să accepte noile state independente căci „incomodează” Moscova, îi subminează planurile ei revanșarde, îi amenință visul refacerii Rusiei istorice, adică URSS. Sigur, ei folosesc alți termini mai „obiectivi”, dar sensul e acesta: Rusia e mai suverană decât celelalte state suverane. Lozinca „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele” încă nu și-a pierdut actualitatea.