Nicolae Negru // Supărările și demnitatea opoziției
Semne diacritice
Președinta Maia Sandu invită partidele politice la consultări privind măsurile necesare pentru stăvilirea corupției, inclusiv coruperea alegătorilor. Inițial, întâlnirea fusese anunțată pentru sfârșitul săptâmânii curente, însă reprezentanții unor partide au cerut o scurtă amânare până luni, 18 noiembrie. Tema discuției îi privește pe toți, nu doar partidul de guvernământ, din cauza că unii cetățeni își vând votul au de suferit și formațiunile de opoziție, atât cele proeuropene și unioniste, cât și cele „neutre”, orientate spre Est.
Atitudinea de până acum a liderilor de partid, parlamentare și extraparlamentare, poate fi considerată demonstrativ pasivă. În timp ce guvernarea încearcă să destructureze rețeaua de alegători ce votează la comandă, construită de Șor, liderii de dreapta și de stânga se erijează în postura de arbitri, dau note (negative, firește) echipei PAS, deși rolul de „privitori ca la teatru” nu îi avantajează deloc. E bizar și ironic faptul că liderii care pierd cel mai mult, din punct de vedere electoral, în urma schemelor lui Șor (în spatele căruia se văd urechile FSB), acuză guvernarea de „dictatură”, pentru că aceasta sancționează și scoate din joc structurile ce corup alegătorii și mijloacele de dezinformare și propaganda ale Rusiei – TV, publicații on-line etc.
Avem motive să presupunem, bazându-ne pe ce spune Poliția, dar mai cu seamă pe investigațiile presei (ale ZdG în primul rând), că rezultatele din 20 octombrie (turul întâi al alegerilor prezidențiale), ale Irinei Vlah, Victoriei Furtună, Vasile Tarlev, dar, parțial, și ale candidatului socialist Alexandr Stoianoglo au fost obținute prin cumpărare de voturi și finanțare ilegală a campaniei electorale. E cât se poate de credibilă ipoteza Maiei Sandu că în turul doi ar fi ieșit altcineva (Renato Usatîi, cel mai probabil), nu Stoianoglo, dacă ar fi fost neutralizată rețeaua lui Șor. În turul doi, la secțiile de votare din Minsk, Bacu și Istanbul au fost transportați un număr mare de alegători care l-au votat exclusiv pe candidatul socialist.
Sigur, Dodon nu poate vorbi împotriva lui Șor, cu toate că acesta rupe bucăți mari din turta electorală a socialiștilor. Ar însemna că vorbește împotriva Moscovei, de la care a primit, conform propriilor cuvinte, „până la 1 milion de euro lunar”. Dar liderii proeuropeni de ce tac? Alegerile libere și corecte nu e și cauza lor? Dacă cele circa 20 la sută din voturi pe care le fură Șor s-ar distribui printre celelalte partide, șansele lor de a trece pragul electoral în Parlament s-ar putea dubla.
În afară de un șir de măsuri urgente care să asigure alegeri parlamentare libere și corecte, se mai cere ceva. Făcând abstracție de PSRM, care execută comenzile Moscovei, e capabilă opoziția să se ridice deasupra supărărilor sale (chiar dacă unele sunt justificate), pentru a denunța, împreună cu PAS, imixtiunea Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova, încercările serviciilor speciale ruse de a influența alegerile în folosul partidelor trădătoare ale lui Șor? O declarație comună a partidelor politice pe această temă ar fi necesară în condițiile în care Moscova declară că nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale, considerându-le „nedemocratice”. Ar fi nu numai un gest de solidaritate, ci și de demnitate națională din partea opoziției. Acceptă ea lecții de democrație de la un regim autocratic, criminal, care a pornit un război de exterminare a ucrainenilor?
Pe de cealaltă parte, guvernarea nu are nevoie de discuții cu opoziția pentru a pune în acțiune Codul electoral care le interzice concurenților electorali „să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere”, în scopuri electorale. Are dreptate Igor Boțan: când liderul unui partid politic și un trădător ca Șor e și proprietarul unei rețele de magazine sociale, nu cumva se încalcă legea? De ce CEC, procuratura și alte instituții ale statului nu acordă atenție acestui „detaliu”?
Șeful NATO: Posibilitatea doborârii dronelor care ameninţă Republica Moldova este mai degrabă o chestiune de reglat bilateral, între Bucureşti şi Chişinău
Organizațiile de tineret din R. Moldova pot beneficia de granturi de până la 600 de mii de lei: Programul pentru anul 2025, lansat de MEC
„Săptămâni dificile” din cauza riscurilor asociate aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene, iar Chișinăul caută soluții. Radu Marian: „Asta NU înseamnă că noi trebuie să le plătim tarifele... Să vedem cine va plăti pentru gaze”