Spălarea la față a lui Plahotniuc și atac la Președinte

Semne diacritice // Nicolae Timofti nu are cum să-și pună semnătura pe decretul râvnit de Plahotniuc, în dispreț față de opinia publică generală

Ce-a fost? Ce este? – se întreabă toată lumea speriată și alarmată de știrile că omul de afaceri și mogulul mediatic, personajul din umbră al PD și oligarhul cvasirecunoscut, cel care în timpul guvernării comuniste a efectuat primele „atacuri raider” la vedere, preluând ostil „Victoriabank”, TVR1 și ORT, „păpușarul” despre care se spune, nu fără motiv, că ar ține sub control Procuratura Generală, CNA, BNM și alte instituții importante ale statului, Vlad Plahotniuc, ar vrea să ocupe și scaunul de premier al Republicii Moldova. Persoana cea mai odioasă de pe scena politică moldovenească, fapt confirmat de majoritatea sondajelor, și-a pus în gând să preia cea mai importantă funcție în stat, acționând după binecunoscutul principiu din Evul Mediu autohton: dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau. Omul negru, personajul despre care se crede cu întemeiată apreciere că terorizează și sufocă Republica Moldova, dorește recunoaștere oficială, spălarea imaginii sale în lume.

În acest scop, Partidul Democrat, în frunte cu Marian Lupu, întreprinde acțiuni pe toate fronturile, dar lovitura principală e îndreptată în mod firesc spre instituția de care depinde în cea mai mare măsură dacă monstruosul plan va reuși sau va suferi eșec: Președinția. Conform Constituției, art. 98 (1), Președintele R. Moldova desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru, consultând în prealabil fracțiunile parlamentare. Plahotniuc nu are cum deveni candidat la funcția de premier, dacă președintele Nicolae Timofti refuză să-l desemneze. Președintele nu este obligat să accepte în mod automat persoana propusă de partide. El are dreptul la „autonomie”, decizia îi aparține.

Lupu pretinde că e dreptul PD, ca fracțiunea cu cei mai mulți deputați (ceea ce, deocamdată, nu este adevărat) să propună candidatura premierului, însă Constituția Republicii Moldova nu prevede așa ceva. Faptul că aceasta a fost „formula” de până acum în cadrul AIE nu ține, deoarece PD a încălcat Acordul AIE și a votat demiterea Guvernului, împreună cu PCRM și PSRM. Deși declară că dispune de voturile necesare pentru învestirea lui Plahotniuc (ceea ce ar însemna că există o înțelegere secretă cu Voronin și Ghimpu în acest sens), PD încearcă să forțeze mâna PLDM, pentru a nu deconspira, probabil, relația de dependență a PL de PD.

PLDM este motivat dublu să nu cedeze funcția de premier PD, ar însemna să i-o cedeze lui Plahotniuc. Democrații și-au deconspirat intențiile din greșeală, alarmați de zvonul că președintele, nemulțumit de lentoarea și egoismul partidelor, are de gând să-l desemneze candidat la postul de premier pe ex-premierul Ion Sturza. Lunea trecută, ei l-au vizitat pe Timofti și au încercat să-l promoveze pe „binefăcătorul” partidului lor. Fiindcă nu au reușit, au pus în funcțiune toată mașinăria propagandistică și toate „pârghiile” pe care le au la dispoziție pentru a-și atinge scopul cât mai rapid.

În efortul de a-și juca rolul de lider, dl Lupu pare să-și fi pierdut echilibrul psihic, căzându-i tot lustrul și poleiala civilizațională. El a ajuns să vorbească despre „capturarea” și „surexcitarea” președintelui, de faptul că acesta ar fi șantajat de PLDM să-l promoveze pe Ion Sturza. Mai mult, Lupu l-a amenințat pe Timofti cu demisia, la trei luni rămase până la încheierea mandatului prezidențial, iar unele publicații online au și preluat și dezvoltă de zor ideea respectivă.

Recursul unui reprezentant PD la cuvintele „capturat”, „șantaj” este ciudat și psihanalizabil. Hoțul strigă „hoții!”. Vom vedea, poate chiar azi, dacă președintele a rezistat atacului orchestrat de PD, de o violență verbală, de un cinism și o perfidie nemaivăzute până acum.

Din punctul nostru de vedere, Nicolae Timofti nu are cum să-și pună semnătura pe decretul râvnit de Plahotniuc, în dispreț față de opinia publică generală, față de percepția majorității, oricât de justificată sau nu ar fi aceasta. Guvernul R. Moldova nu este o spălătorie de imagine pentru oligarhi. Dacă a spus că pleacă, să plece. PD ar trebui să înceapă cu reformele așteptate de șase ani, cu scoaterea din captivitatea lui Plahotniuc a instituțiilor statului. Chiar dacă va fi demis (sminteala liderilor PD pare să nu aibă limite), Timofti are șansa să rămână în istorie ca un președinte care s-a opus oligarhiei.