Procura lui Voronin, pasivitatea lui Ghimpu și Leancă

Semne diacritice

Țintind în premierul Streleț, PD a nimerit în propriul picior și, prin ricoșeu, în brațul Curții Constituționale.

Săptămâna promisă de Lupu pentru formarea unei noi majorități parlamentare a trecut, iar șansele creării unei noi alianțe par să se reducă, în loc să crească, deși democrații nu mai vorbesc despre un Guvern proeuropean, ci doar de unul „stabil”.

Există și ipoteza că decizia PLDM de a se retrage în opoziție ar bucura de fapt PD-ul, căci îi dezleagă mâinile pentru o alianță cu comuniștii, care nu le vor crea probleme în mimarea reformelor. Declarațiile lui Lupu și Candu par să confirme preferința lor pentru PCRM, dorința lor secretă de a antagoniza PLDM-ul și de a distruge fracțiunea parlamentară a acestuia, atrăgând de partea sa cea mai mare parte a deputaților liberal-democrați. Nu suntem siguri că Bucureștiul și Bruxelles-ul, mai cu seamă în partea sa popular-europeană majoritară, va aprecia o asemenea „ispravă”, care poate naște suspiciuni suplimentare de șantaj și corupție, confirmând indirect natura criminală, antieuropeană a PD-ului.

PCRM, la rândul său, se arată dispus să participe la guvernare, se declară proeuropean, dar râde de încercarea democraților de a obține niște angajamente scrise în acest sens. Voronin spunea zilele trecute că îi va prezenta spicherului Andrian Candu o „procură” în care să fie confirmată convertirea PCRM la cursul european, ca democrații să se poată justifica în fața europenilor. „Ei (democrații – n.n.) vor să facă așa față de europeni, iaca noi nu vrem cu comuniștii, dar suntem impuși”, a explicat Voronin, citat de site-ul inprofunzime.md.

Se pune la îndoială și sinceritatea declarațiilor lui Ghimpu și Leancă privind refuzul lor de a se alia cu PCRM. Dacă ar fi interesați cu adevărat de recrearea AIE, la a cărei distrugere au fost complici, nu ar sta pasivi și nu ar privi cu indulgență la războiul declanșat de PD împotriva PLDM, ci ar lua inițiativa unor acțiuni care să-i aducă pe liberal-democrați la masa negocierilor. Cu certitudine, un pas bun în această direcție ar fi votarea prealabilă a unor legi care să elibereze instituțiile statului din captivitatea oligarhică, să spargă monopolurile din diverse ramuri, să asigure transparența proprietăților în sistemul bancar și mass-media... Rămâne să vedem cât de independenți și cât de interesați de refacerea AIE sunt liderii PL și PPEM.

Demițându-l în mod cinic, nerușinat, pe premierul Streleț, PD a implicat, indirect, de partea sa, și Curtea Constituțională. Ultima are de răspuns la întrebarea formulată de deputații PLDM. Sensul acesteia e: poate o majoritate parlamentară stabili dacă un premier este corupt sau nu? Sau aceasta ține totuși de funcția justiției? E o întrebare-capcană pentru magistrați, o încercare de minte. Ei au răspuns pozitiv la o întrebare similară, în 2013, după demiterea premierului Vlad Filat. Și dacă s-a putut face abstracție de prezumția nevinovăției în cazul lui Filat, de ce Streleț ar prezenta o excepție? Doar pentru că nu există dovezi și pentru că deputații democrați au votat moțiunea de cenzură din alte motive? Nici în cazul lui Filat nu existau atunci dovezi, ci doar „suspiciuni rezonabile”.

Pe de altă parte, cine poate răspunde unde încep suspiciunile „nerezonabile” de corupție? Putem pune mâna în foc că deputații socialiști și comuniști nu au dreptate? Oare este exclus ca Streleț să se fi „înfruptat” din banii publici? Nerezonabil ar fi poate să-l suspectăm că ar fi fost implicat în dispariția avionului de pasageri MH 370, în rest... de ce să limităm libertatea de exprimare, imaginația „rezonabilă” a deputaților?

Nu ne facem griji pentru CC, avem certitudinea că va ieși învingătoare din această luptă cu ea însăși. La urma urmei, poate declara cazul „consumat”, cum a procedat după ridicarea imunității deputatului Vlad Filat, care a fost arestat înainte ca decizia respectivă a Parlamentului să fi intrat în vigoare, prin publicarea în „Monitorul Oficial”. Impresia e că, dacă cineva dorește tare, poate obține o excepție de la lege și Constituție în Republica Moldova.

Pe 6 noiembrie, Guvernul urma să-și anunțe decizia privind soarta de mai departe a Aeroportului Chișinău. Iată că premierul interimar Gheorghe Brega a „reușit” să amâne acest eveniment și, dacă ipoteza noastră se confirmă, va găsi motive să-l tot amâne... spre bucuria lui Șor și a celora din spatele său. Și e „firesc”, căci cine ar ceda de bunăvoie o „găină” care face „ouă de aur”? Astfel s-ar justifica și demiterea lui Streleț, care a atentat la „sfântul act” de concesionare a acestei „găini”.