Poate fi Leancă „tehnocrat”, iar Voronin „proeuropean”?

Semne diacritice

Guvernul Streleț a fost demis fiindcă premierul nu a răspuns la apelurile telefonice ale lui Plahotniuc? Multă lume discută la modul serios această ipoteză halucinantă la prima vedere, care, însă, în condițiile noastre pare cât se poate de plauzibilă. Nu e singura nebunie de pe scena politică de la Chișinău. Și istoria lumii este plină de exemple cu indivizi care au provocat multe nenorociri, fiindcă s-au luat prea în serios. Un ego supradimensionat, maladiv, ajuns la putere este un pericol cu certitudine. Mai cu seamă, dacă se mai și atentează la „sistemul” construit de el sau la veniturile sale, cum e cazul nostru. Fără CNA, Procuratura Generală și alte instituții ale statului, pe care intenționa să le scoată din „captivitate” Streleț, oligarhul din spatele PD ar deveni un simplu „om de afaceri”.

Un diplomat, cunoscător al relațiilor din cadrul PD, membru al Consiliui Național al acestui partid, consideră nu numai posibilă, ci și normală demiterea Guvernului „în ajun de iarnă” în urma faptului că premierul a manifestat „copilărism politic”, refuzând să răspundă la telefonul celui „mai influent om din PDM și din țară”. „Și-a făcut-o (Streleț) într-un fel cu mâna lui. Dacă știam de acest aspect, nu aș mai avea dubii că Guvernul- cu toate consecințele negative în ajun de iarnă și impact extern - va fi demis. Astea-s regulile în politica reală din toată lumea, nu doar din Moldova”, a scris Ambasadorul R. Moldova în Austria, Andrei Popov, pe pagina sa de Facebook, citat de Unimedia.

Dl Popov a glumit, probabil, în stil austriac, nemțesc. Să înțelegem că și în Austria se întâmplă ca Guvernul să cadă din simplul hatâr al unei singure persoane care nu ocupă vreo funcție oficială?

O declarație curioasă a venit dinspre Ambasada SUA de la Chișinău, în care, pe lângă îndemnul adresat partidelor să formeze cât mai repede un nou Guvern, se mai spune că „imaginea Republicii Moldova, acasă și în străinătate, suferă din cauza intrigilor continui ale elitelor politice și, în unele cazuri, ale persoanelor private”. Să fie cumva o aluzie la Plahotniuc, care s-a autosuspendat din funcția de vicepreședinte și membru al PD, devenind o persoană privată?

Liberal-democrații s-au întrunit duminică pentru a-și linge rănile și a decide dacă intră și a patra oară în apa aceluiași râu numit AIE. Așteptat cu nerăbdare de jurnaliști la ieșire, Valeriu Streleț, președintele interimar al PLDM, a anunțat că formațiunea sa se mai gândește, că are nevoie de consultări suplimentare în cadrul organizațiilor teritoriale, urmând ca decizia finală de participare sau neparticipare la negocierile inițiate de PD să o ia Consiliul Politic al partidului săptămâna viitoare. Nu a fost stabilită vreo dată concretă în acest sens. În mod vizibil, liberal-democrații nu se grăbesc. Și cine să le reproșeze acest lucru?

Paradoxal, prin nedreptatea care li s-a făcut, ei s-au pomenit într-o situație care le oferă un spațiu de manevră, posibilitatea de a trage o linie și a păși într-o nouă etapă, post-Filat. Deși a pierdut funcția de premier, liderul PLDM a câștigat în autoritate și imagine. Ieșit din umbra lui Filat, Streleț arată altfel, decât cel cu care ne-am obișnuit, e mai viu, cu mai multă personalitate, cu un început de stil propriu. În procesul demiterii s-a comportat calm, demn și a obținut o victorie morală foarte prețioasă în fața democraților și celorlalți colegi de alianță.

Între timp, și liderul PD, Marian Lupu, și-a revizuit pronosticul privind perioada de negociere a unei noi majorități parlamentare, de la mult prea optimistul „maximum o săptămână” până la un termen mai apropiat de realitate, „două-trei săptămâni”. El a promis din nou că PD va face tot posibilul ca să fie evitate alegerile anticipate. „Aceste negocieri va demonstra cine le vrea și cine nu”, a mai declarat Lupu, cu aluzie la PLDM.

„Inocența” sa este pur și simplu dezarmantă. Abia acum, după ce PD și-a satisfăcut pofta, începe demonstrația cine vrea alegeri anticipate și cine nu? Dar demiterea Guvernului Streleț nu a demonstrat nimic? Dându-se peste cap pentru a justifica o acțiune de nejustificat, rușinoasă, trădătoare, liderul PD s-a autodepășit, ceea ce părea imposibil după declarația sa de la tribuna Parlamentului precum că votul de neîncredere al PD a fost acordat„premierului Valeriu Streleț, nu omului și nu politicianului”. Iată că se poate, dacă se vrea! De azi înainte, va trebui să facem o distincție între politicianul Lupu și ceea ce iese din gura sa ca lider de partid. Doar să ne explice cum se poate face asta.

Brusc, după demiterea lui Streleț, s-a activizat și Mihai Ghimpu, îndemnându-i pe foștii colegi de alianță să depășească „supărările personale” și să se așeze la masa negocierilor pentru a forma o nouă alianță proeuropeană. De ce a tăcut până acum, de ce nu a venit cu acest îndemn către democrați, ca să nu încalce acordul de alianță și să nu voteze demisia propriului Guvern? Ar fi fost mult mai simplu să se remanieze Guvernul pentru a include grupul Leancă, decât să se negocieze cu un PLDM „rănit”, după ce i s-a înfipt un cuțit în spate. Tăcând, PL a fost complice la spargerea alianței, ca și PPEM, care a pledat pentru răsturnarea Guvernului, iar acum doreșete discuții „fără întârziere”. Or, „fără întîrziere” se poate discuta doar cu comuniștii, care sunt gata să participe la formarea unui Guvern „tehnocrat”. Nu suntem însă siguri că Voronin îl consideră „tehnocrat” pe Iurie Leancă, după cum probabil nici liderul PPEM nu-l crede pe liderul PCRM „proeuropean”. Sau îl crede deja?

Nu putem ști ce vor decide liberal-democrații, dar, cu certitudine, interesul Republicii Moldova cere ca ei să participe în continuare la guvernare, nu însă înainte de a se asigura că instituțiile statului sunt scoase din „buzunarele” oligarhilor și politicienilor. Numai astfel se vor spăla de rușinea complicității de până acum. Să vedem ce vor spune liderii PD, PL, PPEM dacă până la negocierea unui acord de constituire a AIE-4 li se va propune să voteze niște legi care îl vor lipsi pe Plahotniuc de posibilitatea să demită guverne dintr-un moft.