PD se transformă în PCRM?

Semne diacritice // În loc să „crească” Republica Moldova înainte, PD o reîntoarce la situația de până la 2009, transformându-se într-un partid monstru

Zarurile au fost aruncate, PLDM a anunțat condițiile în care va accepta să participe la negocierea unei noi coaliții de guvernare. PD a reacționat imediat că sunt niște condiții „ridicole”, că e o „perdea de fum”, că e „populism”. Este o reacție pe cât de promptă, pe atât de brutală, neinteligentă, ilogică în aparență, ridicând semne de întrebare referitor la intențiile, miza și opțiunile acestui partid. Oare doresc democrații într-adevăr să mențină cursul european, să formeze o majoritate parlamentară cu PLDM? Sau spun una, dar urzesc altceva?

Ce anume li se pare celor de la PD ridicol și populist în oferta liberal-democraților? Propunerea ca să fie eliberate instituțiile statului de sub controlul de partid și oligarhic sau să fie format un singur Guvern, nu trei ca până acum, care să funcționeze în corespundere cu prevederile constituționale?

Orice om rațional, cu discernământ, cu bun-simț, care urmărește evenimentele din Republica Moldova, va găsi că PLDM a pus degetul pe rană, că însănătoșirea statului trebuie să înceapă cu scoaterea instituțiilor sale din captivitate și formarea unui Guvern puternic, care să nu fie tras mereu de mânecă de către liderii de partid și păpușarii lor din umbră.

În mod firesc, aceste propuneri ar fi trebuit să vină de la PD. Sau, cel puțin, să nu le respingă din start, să inițieze o „dezbatere”, pentru a demonstra că nu se ține cu dinții de Procuratura Generală, CNA și celelalte instituții pe care le controlează, că nu reprezintă interesele lui Plahotniuc, ci ale alegătorilor. Condițiile PLDM răspund și îngrijorărilor, reproșurilor, îndemnurilor adresate lui Andrian Candu în ultima sa vizită oficială la Bruxelles. El a fost întrebat direct de către parlamentarii europeni cum are de gând să elibereze Republica Moldova de „îmbrățișarea” sufocantă a nașului său.

Pe ce mizează liderii PD în acest caz? Speră că vor reuși să pună pe umerii lui Filat și PLDM toată vina pentru dispariția miliardului, așa încât PD să rămână „curat”, etalon de responsabilitate, ca vocile critice adresate lor să răsune în deșert? Vor să profite de tăcerea diplomaților, a PCRM, PL și PPEM, a partidelor extraparlamentare? Mizează pe monopolul mediatic și mașinăria propagandistică de factură comunistă, sovietică, pe care a construit-o și a pus-o în funcțiune în ultimii ani? Pe ignoranța, lehamitea și pasivitatea multor cetățeni rămași fără surse de existență?

Dacă e așa, și pare să fie așa, e grav. În loc să „crească” Republica Moldova înainte, PD o reîntoarce la situația de până la 2009, transformându-se într-un partid monstru, luând locul PCRM. Rolul lui Voronin îl preia Plahotniuc. Numai încrederea că PCRM, PL și PPEM le stau la dispoziție poate explica tupeul liderilor PD.

În această situație, pauza de tăcere a lui Ghimpu și Leancă, după ce i-au tot îndemnat pe liberal-democrați să dea la o parte supărările, este „asurzitoare”. La o zi după conferința de presă a lui Valeriu Streleț, care a citit condițiile formulate de Biroul Politic al PLDM pentru participarea la guvernare, liderii PL și PPEM nu își expuseseră punctul de vedere asupra condițiilor înaintate de liberal-democrați. E în interesul Republicii Moldova și al propriilor partide ca liberalii și popular-europenii să accepte măcar primele două condiții ale PLDM. Tăcerea, care poate fi interpretată ca o dependență de PD, nu poate dura la nesfârșit.