PAS și PD se află într-o barcă sau desfacerea „binomului” Plahotniuc-Dodon (1)

Semne diacritice

Lunea trecută, la un post de televiziune de peste Prut, Mihai Ghimpu și fostul său consilier, sociologul Dan Dungaciu, îndemnau autoritățile române să-și retragă sprijinul pentru actuala guvernare de la Chișinău, care nu e sinceră în atitudinea față de România. Marțea trecută, la Soci, Dodon i se plângea lui Putin că actuala guvernare îi pune bețe în roate, încercând să blocheze procesul de îmbunătățire a relațiilor moldo-ruse. „Guvernul şi majoritatea parlamentară, controlată de ţările din Occident, depun tot efortul pentru a submina relaţiile dintre ţările noastre”, astfel și-a formulat denunțul Dodon.

Putin nu s-a jenat să-i răspundă că unele concesii pe care i le face în chestiunea cu migranții moldoveni, deschizând unele „segmente ale pieții ruse pentru unele produse moldovenești” sunt un „avans”, pentru a influența electoratul moldav să voteze partidele proruse. „Noi contăm foarte mult că cetățenii din R. Moldova vor vedea și vor aprecia aceste eforturi. Sper că vor susține acele forțe din țara Dvs. care sunt determinate să îmbunătățească relațiile bilaterale”, i-a transmis Vladimir Putin lui Igor Dodon.

De ce Ghimpu nu procedează ca Dodon?

În timp ce Dodon cere de la Putin slăbirea embargoului rus pentru produsele din Republica Moldova, sperând că profitul electoral va merge spre socialiști, Ghimpu cere ca România să nu ajute Republica Moldova în speranța că PL va avea de câștigat din aceasta. Dar sprijinul acordat de România Republicii Moldova nu ar putea influența electoratul nostru să voteze partidele prounioniste, proeuropene, indiferent de sinceritatea guvernării actuale? Ghimpu cu Dungaciu consideră probabil că nu, că grădinițele reparate, împrumuturile care asigură plătirea salariilor și pensiilor sunt bani aruncați în vânt, atâta timp cât PL nu este la putere.

Din fericire, Iohannis vede lucrurile altfel. Și studiile sociologice par să-i dea dreptate. Conform ultimului sondaj publicat de IDIS „Viitorul” și „CBS Axa”, cetățenii moldoveni încep să aprecieze ajutorul României, ea figurând a treia, cu 25,8%, în topul țărilor care ajută Republica Moldova, după UE (34,6%) și Rusia (29,2%), scor obținut prin propagandă și manipulare. Deocamdată, însă, această conștientizare și apreciere a rolului pozitiv al României și UE în general nu se traduc în mod automat în intenții de vot pentru formațiunile unioniste, proeuropene.

„Ajutorul” Rusiei și ajutorul României

Conform aceluiași sondaj, dacă alegerile parlamentare ar avea loc săptămâna viitoare, PSRM ar obține 51,1% din voturi și ar putea forma un guvern monocolor. PAS-ul proeuropean al Maiei Sandu rămâne mult în urmă, cu 24,1%, și ar mai trece pragul parlamentului doar PD, cu 6%. Partidele „pur” unioniste ar rămânea în afara Parlamentului. De ce „ajutorul” Rusiei îi mobilizează pe alegători, iar ajutorul UE și al României nu îi motivează în mod automat? Este o chestiune la care ar trebui să se gândească și să răspundă Ghimpu, Șalaru, Maia Sandu și alți lideri de partid. Singurul lor răspuns de până acum că Plahotniuc e de vină pare să nu convingă electoratul. O mare parte din alegătorii proeuropeni nu au încredere nici în cei de la guvernare, nici în cei din opoziție.

Aproape jumătate din respondenți (49,2%) au spus că nu vor participa la vot sau nu au știut ce să răspundă. Marea majoritate din aceștia au votat la alegerile precedente partidele AIE. Acum nu mai vor. Dacă partidele unioniste și proeuropene nu vor găsi „cheia” către inimile lor, partidele proruse vor comanda „muzica” politică și geopolitică după alegerile din 2018.

Cu cât e mai rău, cu atât e mai bine

Cum pot fi convinși absenteiștii să mai meargă încă o dată la secțiile de votare? Cu riscul de a supăra din nou pe unii colegi și aprigi luptători cu oligarhia, vom spune că prezența la urne și viitorul succes al partidelor unioniste și proeuropene va depinde și de rezultatele guvernării. Strategia cu cât e mai rău, cu atât e mai bine, de care se conduc unii lideri considerați proeuropeni, ne va duce la un eșec răsunător. Chiar dacă e adevărat (și pare să fie adevărat) că Dodon este dependent de Plahotniuc, victoria socialiștilor în viitoarele alegeri parlamentare ar fi dezastruoasă pentru cursul european al Republicii Moldova. Din punct de vedere moral, în primul rând. Nu numai relația cu UE ar avea de suferit serios, ci și lupta cu corupția, care nu poate fi stârpită în afara relației cu UE.

Oricât ar părea de paradoxal, opoziția proeuropeană trebuie să fie interesată ca guvernarea actuală să fie una de succes, să „reabiliteze” democrația și cursul proeuropean. Chiar dacă i se neagă - și nu fără motiv - europenitatea, eșecul PD se va răsfrânge și asupra rezultatelor electorale ale celorlalte partide proeuropene. În timp ce o parte din alegătorii proeuropeni activi consideră PD-ul întruchiparea răului suprem din politica moldovenească, pentru cealaltă parte din alegătorii proeuropeni care nu vor să mai voteze pe nimeni, PAS și alte partide proeuropene se află în aceeași barcă cu PD. Despre aceasta vom vorbi în comentariul de vineri.