Nicolae Negru // Guvernarea și presa

Semne diacritice

La ieșirea de la ședința de duminică seara, convocată de Maia Sandu la Președinție, cu participarea deputaților PAS și a membrilor Guvernului, deputatul Oazu Nantoi le-a arătat jurnaliștilor, nerăbdători să afle despre ce au discutat reprezentanții puterii legislative și executive cu președinta Republicii Moldova, o combinație din trei degete, care în limbajul „mnemotehnic” sovietic înseamnă, eufemistic vorbind, „puneți-vă pofta (cunoașterii) în cui”.

Gestul lui Nantoi, unul dintre părinții consacrați ai mișcării democratice și pluralismului de pe Bâc, simbolul neclintit al aspirațiilor proeuropene, atribuite „națiunii civice moldovenești”, întruparea mobilă a normelor civilizaționale de care duc lipsă moldovenii i-a lăsat pe jurnaliști perplecși: la ce să te aștepți de la ceilalți reprezentanți ai PAS, dacă însuși Nantoi, pe care îl respectă și apreciază, le-a dat cu tifla? Nici ceilalți deputați nu au fost dispuși sau pregătiți să vorbească cu presa, fie au evitat-o, fie s-au dezbărat de ea cu fraze generale.

De dragul adevărului, trebuie să spunem că a doua zi dl Nantoi și-a regretat comportamentul, explicând că ședința îl obosise, dar explicațiile sale nu mai interesau pe nimeni. Între timp, intervenise primarul Chișinăului, Ion Ceban, care aflase din surse neidentificate despre ce s-a vorbit la președinție duminică seara. Așa că, în loc să transmită informația PAS, mass-media a transmis informația (sau dez-informația) lui Ceban, cu legături la Moscova.

Mai are rost să mai spunem că lipsa de transparență sau simularea transparenței se întoarce ca un bumerang împotriva guvernării? A fost un caz singular, veți spune? Mai curând a fost unul simptomatic. Opinia multor colegi jurnaliști e că guvernarea PAS nu e cea mai transparentă de până acum, e sub așteptările pe care le-a generat declarațiile ei europeniste.

E mai ușor firește să vorbești despre transparență, decât să o asiguri. Reflexul tuturor guvernanților, nu numai cel condiționat de deceniile cât ne-am aflat într-un regim totalitarist, e să se ascundă de societate. E nevoie de un efort pentru a fi transparent, de aceea în democrație transparența este „instituționalizată”, reglementată prin proceduri, ca obținerea informației să nu depindă de hatârul cuiva. A oferi informații, pentru un funcționar, un demnitar trebuie să fie o datorie, o obligație, nu o favoare pe care o face jurnalistului.

Din unele puncte de vedere, noi cunoaștem mai bine ce se întâmplă la Casa Albă, decât la Președinția Republicii Moldova, mi se plângea un coleg.

S-ar părea că, în aceste condiții, presa ar trebui să profite de „scurgerile” de informație din ultima vreme, conținând schimburi de mesaje dintre diferiți reprezentanți ai puterii. Jurnaliștii însă nu se grăbesc să o facă. Fiindcă aceste „dezvăluiri” ridică mari semne de întrebare. Din punctul de vedere al directorului SIS, Alexandru Musteață, anvergura și modul de operare în cazul dat indică implicarea unor servicii speciale străine, ale Federației Ruse, în primul rând. „E vorba de o penetrare a conturilor de Telegram, nu a telefoanelor. Acestea au fost sparte, s-a preluat accesul și s-a copiat informația. Cam toate conturile de Telegram ale oamenilor din conducerea republicii au fost penetrate, iar pentru a le penetra pe toate este destul de complicat”, a precizat directorul SIS, în cadrul unei emisiuni la Pro TV.

Este evident că aceste „penetrări” se adaugă altor „tentative de destabilizare a situaţiei în republică pe plan politic”. Astfel, presa demonstrează că este conștientă că ar putea fi folosită în războiul hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova. Guvernarea, la rândul ei, ar trebui să demonstreze - prin fapte, nu prin vorbe - că este conștientă de rolul presei în democrație.