Excursia de 28 de milioane de euro a lui Șor la Parlamentul European sau cum s-a împușcat Plahotniuc în picior

Semne diacritice

Un trăsnet din senin pe cerul „integrării europene”: UE a anunțat miercuri că „nu va mai transfera fonduri pentru bugetul de stat moldav” destinate susținerii reformelor din sectorul justiției. E vorba de tocmai 28 de milioane de euro. Motivația sună cam ciudat: „autoritățile din Republica Moldova au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014 și 2015”.

Dar suntem, totuși, pe la sfârșitul anului 2017! I-au luat tocmai doi ani Bruxellesului ca să evalueze un lucru evident: că în perioada 2014-2015 Chișinăul nu și-a îndeplinit angajamentele în reformarea justiției? Poate le-a îndeplinit după 2015? Ministrul Justiției Vladimir Cibotari zice că da: „Restanțele anilor 2014 si 2015 au fost înlăturate în anul 2016 și 2017 și despre aceasta arată toate rapoartele pe Strategia Reformei Sectorului Justiției”. De ce dar UE nu a apreciat acest efort?

În comunicatul Delegației UE despre perioada de după 2015 nu se spune nimic. „Analizăm acum modul în care am putea să ajutăm cetățenii în anii care vin. Noi dorim să oferim prioritate proiectelor care îmbunătățesc direct viața moldovenilor”, declară noul șef al Delegației UE în Republica Moldova, Ambasadorul Peter Michalko.

Vădit dezechilibrat, ministrul Vladimir Cibotari a dat vina mașinal pe PLDM, de parcă în 2014-2015 PD era în opoziție sau pe lună. Este un gest școlăresc, pe care deputatul Tudor Deliu l-a taxat exemplar. Decizia de anulare a grantului de 28 de milioane de euro trebuie să și-o asume guvernarea de azi. Dacă ar fi fost vina celei din 2015, era logic ca decizia să fi fost luată atunci. La ce folosește o „pedeapsă” neaplicată la vreme? Cebotari mai spune că a fost informat cu privire la anularea grantului pentru justiție printr-o scrisoare trimisă în septembrie. Și de ce a tăcut până acum? De ce a întârziat Bruxelles-ul să anunțe în public această decizie?

Deși cam cifrat, mesajul este totuși inteligibil. UE își exprimă în felul acesta atitudinea față de justiția moldovenească. Nu față de cea din 2015, la ce i-ar folosi, ci față de cea de azi. Întâmplător să fie faptul că anunțul în cauză vine imediat după „excursia” lui Șor - cu taraf, sarmale, plăcinte și tulburel - la Parlamentul European? Vizita lui Șor să-i fi enervat pe liderii UE? Ipoteza nu e de neglijat, dacă ținem cont de unele detalii, care tocmai vorbesc despre calitatea reformei în justiție. O asemenea vizită nu putea să aibă loc, decât cu permisiunea justiției noastre „reformate”, care e generoasă față de unii, față de Șor în special, și e hiper-principială, chiar înverșunată față de alții.

Deși recunoaște că a furat 600 de milioane de euro, Șor se bucură din plin de averea sa, justiția nu i-a pus sub sechestru niciun bănuț, fiindcă… nu el ar fi fost „beneficiarul” banilor furați! El ar fi furat pentru altcineva. Și dacă asasina pe cineva la comanda unui alt „beneficiar”, i se aproba excursia în Europa? Dar el a „asasinat”, a ucis speranțele a sute de mii de oameni, furând din buzunarele pensionarilor flămânzi ultimii lor bănuți! Un hoț-mercenar se bucură cumva de scutiri în Codul Penal proeuropean?

Percepția generală care contează e că se face tot posibilul pentru a-l scoate basma curată, pentru a mușamaliza furtul miliardului. Este evident că procesul lui Șor a fost tărăgănat în mod intenționat ca să expire termenul-limită de 12 luni de ședere în arest la domiciliu. Situația privilegiată a bancherului de Orhei compromite toți pașii care s-au făcut în reformarea justiției. De aceea, cuvintele despre independența, integritatea judecătorilor le mai provoacă cetățenilor zâmbete ironice…

Cu toate acestea, faptul că i s-a dat bilet de voie în Europa unui asemenea personaj „exotic” mai putea fi trecut cu vederea la Bruxelles, dacă „strategii” PD nu ar fi încercat să speculeze cazul, să-l folosească pentru a-și bate joc de Partidul Popular European, pentru a compromite cel mai mare partid european în fața cetățenilor moldoveni. Să pui vizita lui Șor în cârca PPE, să afirmi că deputaților popular-europeni le aparține inițiativa de a-l invita la Bruxelles pe hoțul miliardului (a recunoscut!) e culmea cinismului și a nerușinării, dar și a prostiei, căci și președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker sunt reprezentanți ai acestui partid. Scos din sărite, președintele PPE, Joseph Daul, s-a văzut nevoit să reacționeze, să dezmintă aceste calomnii, iar Tusk și Juncker au decis să-i trimită lui Plahotniuc un mesaj simbolic, de natură financiară. Unul public, ca să fie simțit, să-l trezească la realitate. Un preaviz.

Țintind în PPE, Vlad Plahotniuc s-a împușcat în picior. Și dacă nu trage învățăminte, dacă nu își controlează „strategii” care nu au simțul măsurii, ar putea să nimerească și în cel de-al doilea. Căci UE a mai anunțat o „pauză în plățile pentru suportul bugetar din alte patru sectoare (neidentificate). Data la care vor fi făcute plățile va fi clarificată în timp util”.

PS: Despre vizita lui Ghimpu la București, a lui Dodon – la Soci și ce au ele în comun vom vorbi data viitoare. Vom demonstra și de ce, oricât de mult ar urî guvernarea de azi, Maia Sandu și alți lideri unioniști și proeuropeni ar trebui să se bucure de orice succes al PD pe plan economic și social.