Condițiile în care Plahotniuc poate deveni președinte

Semne diacritice

În 2013, Mihai Ghimpu, liderul PL, considera că omul de afaceri Vlad Plahotnuic, care nu ocupa nicio funcție oficială, era cel care conducea din umbră și dicta evoluția evenimentelor în Republica Moldova. Peste doi ani, el era sigur că la noi se respectă principiul separării puterilor în stat și nega că Plahotniuc ar juca vreun rol aparte în funcționarea puterii.

„Nu este adevărat că PDM şi în special Plahotniuc controlează totul în această ţară. Pe mine nu mă controlează nimeni, nici pe miniştrii PL. Nu mai este chiar aşa de simplu. Presa scrie ca să facă senzaţii. Pentru mine Vlad Plahotniuc este vicepreşedintele Partidului Democrat şi coleg de alianţă. Atât”, a declarat Ghimpu zilele trecute, pentru un post de televiziune, citat de IPN.

De ce în 2013 dl Ghimpu declara una, iar astăzi declară altceva, rămâne pe conștiința sa de politician „european”. Într-adevăr, formal nu a demonstrat nimeni ceea ce i se atribuie lui Plahotniuc, dar dacă Procuratura Generală, a spus-o chiar Ghimpu, i-a revenit, la împărțirea funcțiilor în cadrul AIE, Partidului Democrat, cine să adune probele necesare?

În vara anului 2010, când ex-consilierul lui Voronin, Sergiu Mocanu, a declarat pentru prima dată în public că omul de afaceri Vlad Plahotniuc este persoana care controlează Procuratura Generală, sistemul judecătoresc și celelalte ramuri ale puterii, că își folosește influența pentru a-i deposeda pe alți oameni de afaceri de proprietățile lor, de a-și favoriza propriile companii, redacția „Jurnal de Chișinău” a decis să nu publice textul respectiv, din cauză că o parte din informații era imposibil de verificat. Fără a pune la îndoială mărturiile ulterioare ale unor oameni de afaceri, inclusiv Victor Țopa și Viorel Țopa, victime ale „atacurilor raider” întreprinse de Plahotniuc, ținând cont și de rolul său cunoscut presei în preluarea ostilă a „Victoriabank” (cu asistența CNA, care i-a arestat și i-a șantajat pe președintele băncii Victor Țurcan și avocatul său Dorel Țurcan, ceea ce nu se putea face fără știrea lui Voronin), părea totuși incredibil ca o singură persoană să fi reușit să-și supună cele mai importante instituții ale statului după 2009. Nici demersul emotiv al premierului Vlad Filat, în 2011, care a vorbit pentru prima dată despre „păpușar” și cum a fost nevoit să aștepte în anticamera acestuia pentru a fi acceptat în funcție, nu și-a avut efectul scontat, fiindcă nu a fost însoțit de dovezi documentare.

Ca un veritabil oligarh, Plahotniuc nu lasă urme directe. El se trădează indirect, prezența sa nocivă poate fi dedusă din comportamentul deviant, nefiresc, neconform al unor capi de instituții, judecători, actori politici, așa cum prezența celei de-a noua planete în sistemul solar a fost descoperită observându-se devierile de orbită ale unor corpuri cerești tranzitorii. Dubiile au început să prindă contur mai cu seamă după accidentul vânătoresc din Pădurea Domnească, cu participarea procurorului general, Victor Zubco, numit în funcție de PD, conform mărturiilor lui Ghimpu. În loc să facă lumină asupra acestui caz și să-l pedepsească pe Zubco, PD a încercat să-l protejeze, ca apoi să-l înlocuiască cu Corneliu Gurin, care condusese comisia de selectare a candidaturii la funcția de procuror general. Impresia de după numirea lui Gurin a fost că s-a trișat, că cetățenii care au dorit un procuror independent au fost iarăși trași pe sfoară de PD.

A dat de gândit și comportamentul CNA care a reacționat cu percheziții la Guvern, când PLDM a pornit acțiunile de demitere a lui Plahotniuc din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului (ceea ce nu a fost o mișcare bine gândită din partea lui Filat). Înregistrările convorbirilor telefonice ale liderului PLDM și ai unor miniștri liberal-democrați apărute în spațiul public, anchetele declanșate de CNA împotriva unor miniștri și funcționari liberal-democrați indicau iarăși o răzbunare anti-PLDM, în interesul PD, condus formal de Lupu, dar controlat de Plahotniuc (cea mai recentă declarație în acest sens a fost făcută de diplomatul Andrei Popov).

Am putea să ne întrebăm și cum s-a întâmplat că Plahotniuc a pus mâna pe toate frecvențele tv cu acoperire națională, inclusiv cea care aparținuse TVR, și deține mai multe posturi audiovizuale decât permite Codul Audiovizualului, fără ca CCA să se autosesizeze. Cum reușește să câștige toate procesele împotriva concurenților și să asigure monopolul pentru „Metalferos” asupra exportului de metal uzat? De altfel, după arestarea lui Filat și în urma declarațiilor acestuia, Procuratura Generală descinsese la „Metalferos” și „Moldtelecom”, ridicând de acolo niște documente, dar fără vreun rezultat concret. De ce Procuratura Generală și CNA nu reacționează la dezvăluirile privind schemele de majorare nejustificată a tarifelor la „Moldtelecom”, la Aeroportul Internațional, la importul energiei electrice etc.?

De ce nu s-a dorit reformarea justiției, a Procuraturii Generale, a CNA etc., de ce a fost boicotat proiectul de lege privind transparența proprietarilor din sistemul bancar, recomandată de FMI și Banca Mondială? Nu cumva pentru a nu împiedica hoții să fure? PD s-a împotrivit cu înverșunare acestor schimbări.

Concesionarea Aeroportului Chișinău, organizată de Ministerul Economiei, faptul că acesta a nimerit în mâinile unei companii care nu a participat la concurs, acordul de concesionare semnat în detrimentul statului, fără să poată fi asigurat volumul de investiții anunțat de compania câștigătoare a concursului, împotrivirea manifestată de PD verificării modului de concesionare, indică un interes obscur al liderilor PD în acest caz. Dar cele mai mari semne de întrebare privind „integritatea” oligarhului de la Grozești apar în legătură cu furtul miliardului, cu comportamentul BNM, Procuraturii Generale, CNA, SIS etcetera. Dacă e să credem lui Ilan Șor, atotputernicul oligarh „monitoriza” situația de la BEM, chemându-l la raport în hotelul „Codru”, nu numai pe bancher, ci și pe premierul Iurie Leancă, și pe liderul PLDM Vlad Filat. Faptul că autoritățile moldovenești au refuzat, conform spuselor ambasadorului SUA, James D. Pettit, să accepte ajutorul propus de americani în căutarea miliardului dispărut nu ar sugera că scopul adevărat al Procuraturii Generale, al CNA e să șteargă urmele, nu să recupereze banii furați?

Oricum, chiar dacă ar fi adevărat că e victima trustului Jurnal TV, instalarea lui Plahotniuc în scaunul de prim-ministru ar fi subminat și mai mult credibilitatea și autoritatea Guvernului, care și așa sunt la cote periculoase pentru stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Ca să nu mai vorbim despre aderența la integrarea europeană. Numirea în funcția de premier a unei persoane despre care multă lume crede, pe drept sau pe nedrept, că e mama tuturor răutăților, mafiot, tâlhar, ar fi avut un efect demoralizator, nihilist asupra cetățenilor Republicii Moldova, i-ar fi umilit și mai mult, le-ar fi lezat demnitatea de oameni, le-ar fi dezvoltat complexul de inferioritate, dar și sentimentul de revoltă, de ură, de dezgust pentru guvernarea „proeuropeană”. Riscul unei revoluții de tip ucrainean creștea foarte mult. Aceasta e cu atât mai valabil în cazul în care el ar pretinde la postul de președinte al R. Moldova. Astfel vor fi umiliți nu doar majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, ci, în primul rând, România, apoi SUA și UE. Plahotniuc poate deveni președinte doar în măsura în care cetățenii și „partenerii” Republicii Moldova vor accepta să fie sfidați de un prezumtiv mafiot.