Cioloș vrea stabilitate, cine va răspunde DA?

Semne diacritice

Banii României, prima tranșă dintr-un împrumut de 150 de milioane de euro, au venit la țanc, când statul a strâns cureaua la maximum, cât să poată respira, oprind investițiile și împrumutându-se de la bănci ca să plătească la timp salariile și pensiile.

Despre gravitatea situației vorbește faptul că premierul Filip a interzis instituțiilor publice, inclusiv școlilor, spitalelor, să mai facă angajări pe posturile vacante, iar Ministerul Finanțelor a anunțat că blochează, pentru 60 de zile, alocarea a 200 de milioane de lei pentru bugetele locale. E un indiciu că s-a ajuns la fundul sacului, că banii se adună mult mai greu decât se lăudau liderii PD, după preluarea fiscului și a vămii. Suma blocată reprezintă doar 2,5 % din transferurile totale pentru bugetele locale, dar, ținând cont de starea acestora, aflate la limita de jos a „austerității”, ratarea unor sume oricât de mici pune în dificultate mare administrațiile publice din sate și orașe.

Acum, guvernarea poate respira mai ușor, cu 60 de milioane de euro, 1 miliard 344,1 milioane de lei moldovenești (Ilan Șor este acuzat de furtul a 5 miliarde de lei) vor fi acoperite găurile mai mari din bugetul public, ca statul să se mențină pe linia de plutire măcar până la alegerile prezidențiale.

Istoria obținerii împrumutului n-a fost lipsită de intrigă, de dramatism. O cunoaște toată lumea. A trecut aproape un an de când ex-premierul Victor Ponta, social-democrat, i-a promis ex-premierului Valeriu Streleț, liberal-democrat, în cadrul unei ședințe comune a guvernelor de pe ambele maluri ale Prutului, că România va veni în ajutorul Republicii Moldova cu un credit de 150 de milioane de euro. Banii împrumutați trebuiau să meargă spre „proiecte investiționale” importante, dar fiindcă Streleț a avut imprudența să nu răspundă la telefonul „coordonatorului executiv”, după arestarea lui Filat, Guvernul a fost demis.

Neavând certitudinea că Republica Moldova va continua procesul de reforme, prevăzute în Acordul de Asociere cu UE, președintele Klaus Iohannis nu a promulgat acordarea împrumutului și a retrimis proiectul de lege respectiv în Parlamentul României. A urmat „epopeea” formării unei noi majorități în Parlamentul de la Chișinău și încercarea „coordonatorului executiv” de a ocupa locul eliberat de Streleț. Președintele Nicolae Timofti a pus piciorul în prag și postul i-a revenit lui Pavel Filip.

Deși unii comentatori sugerează că banii nu ar fi venit, dacă nu exista o relație de „frăție” dintre partidele de guvernământ de la București și Chișinău, realitatea nu e atât de simplă. Până la urmă, decizia fost luată de un Guvern „tehnocrat”, care nu reprezintă formal nici PSD, nici alt partid. Factorul geopolitic a fost cu certitudine cel care a cântărit mai mult decât riscul ca o parte din cetățenii Republicii Moldova să considere că România sprijină oligarhia. Este clar că premierul Cioloș și președintele Iohannis nu consideră că pericolul rusesc ar fi o idee atât de amuzantă, speculativă, precum o consideră unii politicieni și jurnaliști de la Chișinău, care și-au pus în gând să „capitalizeze” politic furtul miliardului și revolta antioligarhică.

Mai mult decât atât, Bucureștiul este îngrijorat de aceste intenții, legitime, dar periculoase, și premierul României a venit să spună direct, deschis, că dorește stabilitate pentru Republica Moldova, angajându-se, la rândul său, să influențeze procesul reformării sistemului oligarhic actual. „Am vrut să folosim acest împrumut şi ca o pârghie, nu doar pentru a sprijini direct, prin acest împrumut dezvoltarea economică şi socială în Republica Moldova, dar şi pentru a recredibiliza procesul de reforme din Republica Moldova în raport cu instituţii financiare internaţionale...”, a declarat premierul Cioloș pentru Prime TV.

Să o spunem franc: vizita premierului României nu le-a picat bine liderilor opoziției anti-oligarhice, oricât ar încerca unii dintre ei să-și stăpânească emoțiile, să nu-și dea în vileag dezamăgirea. Ei înțeleg că prezența oficială a lui Cioloș la Chișinău le strică socotelile, întărește actuala putere într-o măsură poate nu mai mică decât suma pe care Guvernul României a transferat-o pe contul Guvernului (Ministerului Finanțelor) Republicii Moldova.

Dacă Dodon și Usatîi vor respinge, cu câștig pentru popularitatea lor, îndemnul Bucureștiului la stabilitate, Andrei Năstase, liderul Partidului „Demnitate și Adevăr”, nu își poate permite acest lucru fără riscul de a pierde aderenți, de a se discredita ca lider proeuropean. Năstase nu poate să nu înțeleagă că nu e posibil să mergi în Europa ocolind România. Până acum el a ignorat mesajele (e adevărat, nu atât de directe), venite de la București. Cum va răspunde de această dată, vom vedea pe 27 august, în PMAN. Acolo, împreună cu Usatîi, revenit de la Moscova, el vrea să-și ia „țara înapoi”, chiar cu riscul de a obține cu totul altceva, de a pune în pericol independența Republicii Moldova.