Nicolae Negru // 100 de zile cu Guvernul Chicu și planurile mărețe ale lui Dodon

Semne diacritice

Guvernul „tehnocrat” al lui Ion Chicu a împlinit 100 de zile și prima concluzie pe care putem să o tragem cu această ocazie e că epitetul „tehnocrat” e de prisos. Atunci când Dodon are nevoie, Chicu se lasă folosit în jocurile politice, cum a fost, de exemplu, cel de vineri, gândit să împiedice opoziția să-i ceară socoteală ministrului de Externe, Aurel Ciocoi. Chicu și miniștrii săi realizează agenda și programul preelectoral al lui Dodon, având ca obiectiv principal realegerea liderului PSRM în funcția de președinte al Republicii Moldova.

Abilitățile contabilicești

Un guvern tehnocrat este, de obicei, unul temporar, echidistant față de partidele politice, instalat în situații de criză, pentru a ține economia pe linia de plutire până la viitoarele alegeri parlamentare, ordinare sau anticipate. Din acest punct de vedere, îi putem recunoaște Guvernului Chicu capacitatea de a menține disciplina financiară, de a asigura funcționarea fiscului și a vămilor, dar nu mai mult decât atât.

Chicu își confirmă abilitățile contabilicești (se vede și din raportul alcătuit cu prilejul a 100 de zile), demonstrate și în perioada când era ministru al Finanțelor în Guvernul lui Pavel Filip, dar nu pare să aibă înclinații de strateg, de veritabil prim-ministru, mulțumindu-se cu rolul de portavoce, sonorizând nu fără un anumit talent artistic, planurile lui Dodon, cum ar fi cel cu aeroporturile sau împrumutul rusesc de 500 de milioane de dolari și transformarea Republicii Moldova într-un șantier, făcându-se de râs și cu aeroporturile, și cu împrumutul, care nu a venit până acum și s-a micșorat pe parcurs până la 200 de milioane de dolari.

Rolul de marionetă

Chicu nu are nici propriul concept de politică externă și rezolvare a conflictului transnistrean, preluând automat tezele „echilibrate” prorusești ale lui Dodon, acceptând, de facto, sincronizarea retragerii trupelor ruse de pe Nistru cu găsirea unei soluții politice pentru reglementarea conflictului, ceea ce este egal cu acceptarea unei baze militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Declarația trădătoare a ministrului Ciocoi privind rolul Armatei 14 în războiul moldo-rus din 1992 nu l-a deranjat pe primul-ministru și aceasta spune totul despre rolul său de marionetă.

De aceea, Chicu nu va reuși să stabilească relații normale cu Ucraina, oricâte vizite ar face acolo. El nu este perceput nicăieri, nici la Kiev, nici la Bruxelles și, cu atât mai mult, la București, ca șef de Guvern, ci ca executant al voinței lui Dodon. Aceasta compromite imaginea Republicii Moldova ca stat democratic, ca republică parlamentară. Singura schimbare e că înainte activitatea Guvernului era coordonată de Plahotniuc, iar acum e coordonată de Dodon.

Așteptări neîmplinite

Într-o sută de zile, Guvernul Chicu a anunțat mai multe planuri grandioase (cum ar fi 1 miliard de lei pentru drumurile locale), decât a realizat ceva. Până și promisa indexare de două ori a pensiilor s-a dovedit a fi o șmecherie electorală. Așteptările neîmplinite ale UE au fost constatate de Luc Devigne, directorul general adjunct pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, venit la Chișinău: lupta cu corupția nu a progresat, instituțiile statului nu se depolitizează, și, în consecință, nu se asigură consolidarea statului de drept și supremația legii, ceea ce se răsfrânge negativ asupra mediului de afaceri și climatului investițional. În domeniul mass-media se consolidează monopolul lui Dodon.

Dar cel mai vizibil indicator al faptului că nimic nu se schimbă, că justiția nu funcționează, e lipsa de progres în recuperarea miliardului din sistemul bancar. „Nu este firesc ca, după cinci ani, după o anchetă atât de profundă realizată de compania Kroll, partenerii europeni să audă doar scuze și pretexte. Nu e firesc să nu existe niciun fel de hotărâri și acest fapt denotă o problemă din sistemul judiciar”, a spus Luc Devigne.

Cum e sacul, și peticul

Ca și Dodon, Chicu nu are simțul ridicolului și asta e cel mai grav. În timp ce președintele construiește Europa de la Lisabona la Vladivostok și sărbătorește ziua armatei sovietice, primul ministru pune pe seama Poliției sarcina de a spori patriotismul tinerilor, „încrederea cetățenilor în ziua de mâine” și combaterea „percepției eronate a dependenței absolute a bugetului public de asistența externă care a constituit doar 2,4% în totalul de cheltuieli a R. Moldova”.

De altfel, faptul că asistența externă a scăzut până la „doar 2,4%” din cheltuielile bugetului public e încă un semn de eșec. Aceasta dacă nu ne umflăm în pene și ne pasă de oameni, firește. Să sperăm că Guvernul Chicu nu și-a epuizat toată energia strigându-și planurile mărețe inspirate de Dodon și i-au rămas zile pentru realizarea celor folositoare.