Zelenski cere garanţii de securitate pe 20 de ani de la SUA pentru a semna acordul de pace şi pregăteşte negocierile de la Geneva cu Rubio, Witkoff şi Kushner

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, precum şi cu secretarul american de stat Marco Rubio, înaintea următoarei runde de negocieri trilaterale programate săptămâna viitoare la Geneva. Într-o scurtă declaraţie pe X, el a menţionat că au abordat unele evoluţii de după întâlnirile de la Abu Dhabi, precizând însă că „nu totul poate fi dezvăluit la telefon”.

Zelenski i-a informat pe interlocutorii americani şi despre discuţia pe care a avut-o anterior la Munchen cu secretarul de stat Marco Rubio, mulţumind din nou pentru sprijinul acordat Ucrainei de către Statele Unite. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc sâmbătă după-amiază, la Munchen. Într-un mesaj scurt pe reţelele sociale, însoţit de imagini, preşedintele ucrainean a relatat că l-a informat pe Rubio „despre situaţia de pe linia frontului, atacurile ruseşti în curs şi consecinţele atacurilor (ruseşti) asupra sistemului energetic”.

El a mai precizat că au „discutat în detaliu despre procesul diplomatic şi întâlnirile trilaterale”, inclusiv despre runda de negocieri de săptămâna viitoare de la Geneva, care ar trebui să clarifice unele aspecte esenţiale pentru viitorul conflictului şi al securităţii europene.

UCRAINA VREA GARANŢII DE LA SUA PE 20 DE ANI

Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina doreşte garanţii de securitate pe o perioadă de minimum 20 de ani din partea Statelor Unite, înainte de a putea semna cu demnitate un eventual acord de pace. El a vorbit sâmbătă la München, unde a cerut şi stabilirea unei date clare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Unii oficiali europeni au avansat ca posibil orizont anul 2027.

În cadrul summitului anual de securitate de la München, preşedintele Ucrainei a spus că speră ca întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare să fie serioase, substanţiale şi utile pentru toate părţile implicate. „Dar, sincer, uneori am impresia că părţile discută despre lucruri complet diferite”, a mărturisit el. „Americanii revin adesea la tema concesiilor şi, de prea multe ori, aceste concesii sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a adăugat Zelenski, subliniind prăpastia de percepţie dintre Kiev şi Washington.

Frustrarea Europei faţă de reticenţa percepută a Statelor Unite de a preciza clar ce garanţii de securitate sunt pregătite să ofere Ucrainei, în eventualitatea unui acord de pace, rămâne una dintre cele mai dureroase probleme în relaţia deja grav tensionată dintre Washington şi capitalele europene. Pentru mulţi lideri de pe continent, este esenţial ca aceste garanţii să fie clar formulate înainte de semnarea oricărui document.

Într-un discurs primit favorabil de liderii europeni, dornici să vadă orice semn de dezgheţ în relaţiile transatlantice, secretarul de stat american Marco Rubio a prezentat o ofertă de colaborare cu Europa. Totuşi, el a subliniat că propunerea este extrem de condiţionată şi că Statele Unite sunt dispuse să acţioneze singure dacă cerinţele Washingtonului, legate de climă, migraţie şi tarife, nu vor fi respectate.

Adoptând un ton diplomatic mai temperat decât cel folosit la aceeaşi conferinţă în urmă cu un an de către vicepreşedintele american, Rubio a afirmat că „Europa şi SUA îşi aparţin”. A adăugat însă că Statele Unite sunt pregătite să îşi asume singure sarcina de a reconstrui ordinea mondială, dacă va fi necesar. „Preferăm – şi sperăm – să o facem împreună cu voi, prietenii noştri din Europa”, a punctat el.

În intervenţia sa, Rubio a făcut foarte puţine referiri la invazia rusă în Ucraina. S-a limitat, în esenţă, să declare că Washingtonul a exercitat presiuni asupra Indiei pentru a opri importurile de petrol rusesc, afirmaţie care a fost contestată de Moscova.

SUA FAC PRESIUNI PENTRU O RETRAGERE UCRAINEANĂ DIN DONBAS

La conferinţa de presă de la München, Zelenski a dezvăluit că Statele Unite i-au sugerat că, dacă Ucraina s-ar retrage din Donbas, pacea ar putea fi obţinută mult mai rapid. El a insistat însă că o astfel de concesie nu este posibilă, deoarece în regiune trăiesc ucraineni, iar Kievul nu îşi poate abandona propriii cetăţeni şi teritoriile recunoscute internaţional.

Preşedintele ucrainean a precizat că Washingtonul a pus până acum pe masă o garanţie de securitate pe 15 ani, dar Ucraina solicită un acord de minimum 20 de ani, fără lacune juridice. Documentul ar trebui să definească în mod clar tipurile de ajutor pe care SUA le-ar oferi unei forţe europene de asigurare a securităţii ce ar urma să fie desfăşurată pe teritoriul ucrainean în cazul unui acord de pace.

Referitor la aşa-numitul plan de prosperitate, prin care Statele Unite ar urma să obţină acces la resursele minerale ale Ucrainei, Zelenski a spus că detaliile nu au fost încă discutate. În opinia sa, orice aranjament economic trebuie să fie secundar în raport cu securitatea şi suveranitatea Ucrainei.

Liderul de la Kiev s-a întrebat, de asemenea, de ce a fost schimbat şeful delegaţiei ruse la negocieri, exprimându-şi temerea că această mişcare indică mai degrabă o tactică de tragere de timp din partea Moscovei, nu o schimbare reală de strategie. El a atras atenţia că prelungirea artificială a discuţiilor riscă să prelungească şi suferinţa civililor.

Zelenski a criticat şi absenţa aproape totală a Europei de la masa negocierilor. „În opinia mea, aceasta este o mare greşeală”, a declarat el, subliniind că Uniunea Europeană ar trebui să fie direct implicată în discuţiile privind viitorul securităţii pe continent, o poziţie împărtăşită şi de ministrul chinez de externe Wang Yi.

Vineri, Donald Trump l-a îndemnat pe Zelenski să „se mişte” pentru a ajunge cât mai curând la un acord cu Rusia. În replică, preşedintele ucrainean a insistat că alegerile parlamentare şi prezidenţiale, pentru care Statele Unite fac presiuni să fie organizate până la 15 mai, pot avea loc doar la două luni după declararea unui armistiţiu. Zelenski a argumentat că este nevoie de timp pentru a asigura condiţii minime de securitate pentru alegători şi pentru administraţia electorală.

Trump a încercat să pună presiune asupra liderului ucrainean pentru a ajunge la o înţelegere în doar câteva luni, însă nu a precizat ce consecinţe ar urma dacă Ucraina nu va fi suficient de flexibilă în raport cu solicitările Statelor Unite. În acest context, Kievul rămâne prudent şi cere claritate privind costurile şi beneficiile oricărui compromis.

Zelenski a mai spus că problema atacurilor ruseşti asupra centralelor energetice ucrainene va fi un subiect central în discuţiile de la Geneva. El a adăugat că practic niciuna dintre centralele energetice din Ucraina nu a rămas neafectată, infrastructura critică fiind supusă unor lovituri repetate care pun presiune asupra economiei şi populaţiei civile.

RĂZBOIUL AR PUTEA CONTINUA CEL PUŢIN ÎNCĂ DOI ANI

Liderii europeni se arată pesimişti în privinţa şanselor de progres diplomatic rapid, considerând că preşedintele rus Vladimir Putin nu este încă epuizat nici din punct de vedere economic, nici militar. În aceste condiţii, mulţi se tem că luptele vor continua. Un important lider european prognozează cel puţin încă doi ani de război şi susţine că Europa dispune de resursele necesare pentru a sprijini Ucraina pe o astfel de durată.

Zelenski a afirmat că obiectivul conducerii ucrainene este de a ridica numărul ruşilor ucişi sau răniţi grav până la 50.000 pe lună, considerând că presiunea constantă asupra armatei ruse este una dintre puţinele modalităţi de a forţa Moscova să negocieze serios. El a admis însă că acest obiectiv implică sacrificii uriaşe şi pentru Ucraina.

Presedintele ucrainean a lansat, totodată, un atac virulent la adresa regimului iranian, pe care îl acuză că furnizează Rusiei dronele Shahed, responsabile pentru numeroase distrugeri în Ucraina. În timp ce aproximativ 200.000 de protestatari se adunaseră la München pentru a cere răsturnarea regimului de la Teheran, Zelenski a declarat: „Nu am avut niciodată un conflict de interese cu regimul iranian. Dar dronele iraniene Shahed pe care le-au vândut Rusiei ucid poporul nostru şi distrug infrastructura noastră”.

El a avertizat că, dacă Iranului i se acordă timp, va provoca distrugeri şi mai mari. „Regimurilor precum cel din Iran nu trebuie să li se acorde timp. Când au timp, ucid şi mai mult. Trebuie opriţi imediat, şi exact asta ar fi trebuit să se întâmple cu ayatollahul după toate războaiele declanşate de regimul său şi toate vieţile pe care le-a luat”, a spus Zelenski, legând astfel conflictul din Ucraina de disputa mai amplă privind rolul regimurilor autoritare pe scena internaţională.