Ursula von der Leyen cere renunţarea la unanimitate în UE şi activarea clauzei de apărare mutuală 42.7 pentru o Europă mai rapidă şi fermă în faţa ameninţărilor

Uniunea Europeană ar trebui să „dea viaţă” pactului de apărare reciprocă prevăzut în tratatul său fondator, a declarat sâmbătă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferinţa de securitate de la München. Ea a subliniat că, în actualul context internaţional, UE trebuie să acţioneze mai rapid şi mai ferm. Acest lucru ar presupune renunţarea la sistemul consacrat de vot bazat pe unanimitate şi trecerea la votul cu majoritate calificată.

„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opţională pentru Uniunea Europeană. Este o obligaţie prevăzută în propriul nostru tratat - articolul 42(7)”, a afirmat von der Leyen în discursul susţinut la MSC. „Este angajamentul nostru colectiv să ne sprijinim reciproc în caz de agresiune sau, mai simplu spus: unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Şi acesta este sensul Europei”, a punctat şefa executivului european.

Articolul 42.7 este prezentat ca un posibil plan B pentru securitatea Europei într-o lume în care SUA îşi reduc sprijinul pentru NATO. Şi cancelarul german Friedrich Merz a cerut vineri, în discursul de la aceeaşi conferinţă, deschiderea unor discuţii serioase pe marginea acestui articol.

UE trebuie să devină capabilă să acţioneze mai rapid şi mai ferm, a pledat la München preşedinta Comisiei. „Acest lucru ar putea însemna să ne bazăm pe rezultatul majorităţii calificate, mai degrabă decât pe unanimitate”, a avertizat von der Leyen, sugerând o schimbare de logică în procesul decizional european.

Votul cu majoritate calificată (QMV) presupune ca 55% dintre ţările UE, care reprezintă 65% din populaţia blocului, să voteze în favoarea unei propuneri. Acest mecanism este văzut ca o posibilă modalitate de a ocoli, de exemplu, veto-ul Ungariei în dosare sensibile, cum este aderarea Ucrainei la UE.

Preşedinta Comisiei Europene a afirmat că Europa face în sfârşit paşi înainte în domeniul apărării. „Este adevărat că a fost nevoie de o terapie de şoc”, a recunoscut ea. Von der Leyen a subliniat că, odată cu actualele crize, „au fost depăşite unele limite care nu mai pot fi depăşite”, conturând ideea că vechile reţineri nu mai sunt posibile.

Ursula von der Leyen şi-a început discursul despre securitatea europeană citând un american, Jerry Friedheim, secretar adjunct al apărării al SUA în anii 1970: „Dacă o ţară nu se simte în primul rând responsabilă pentru propria securitate şi bunăstare, va lăsa această sarcină în seama altora şi nu va reuşi să-şi mobilizeze resursele şi voinţa politică pentru propria apărare”. În opinia ei, această frază „reflectă unele adevăruri incomode” despre complacerea europeană în materie de securitate.

Întrebată ulterior cum ar răspunde secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a afirmat că Europa ar trebui să viseze în continuare dacă crede că poate supravieţui fără SUA, von der Leyen a replicat ferm. „Aş vrea să-i spun dragului meu prieten că nu există doar statu-quo, diviziune şi perturbare. Există multe alte posibilităţi, iar statu-quo-ul nu este satisfăcător” nici pentru Europa, nici pentru SUA, a declarat ea râzând.

Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene a mărturisit că discursul secretarului american de stat Marco Rubio, în care acesta a cerut o revitalizare a alianţei transatlantice, a convins-o. „Am fost foarte liniştită de discursul secretarului de stat”, a declarat von der Leyen moderatoarei Christiane Amanpour, numindu-l pe Rubio „bun prieten” şi „aliat puternic”.