Discursul „liniștitor” al lui Marco Rubio către Europa, văzut ca un „cadou otrăvit” care împinge continentul spre agenda MAGA

Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut un parteneriat „revigorat” între SUA şi Europa, fundamentat pe ideea unei „mari civilizaţii” comune. În discursul susţinut sâmbătă la Conferinţa de securitate de la München, Rubio a încercat să-i liniştească pe europenii îngrijoraţi de mai bine de un an de tarifele şi ameninţările lui Donald Trump la adresa NATO. El a încercat, în acelaşi timp, să încurajeze publicul european încă marcat de recentele ameninţări ale lui Trump de a invada Groenlanda, care au provocat una dintre cele mai profunde rupturi dintre SUA şi continent din ultimele decenii. În orice caz, discursul a semnalat o îndepărtare de tonul combativ de la forumul de anul trecut, când vicepreşedintele american JD Vance a acuzat Europa că reprimă libertatea de exprimare şi că se îndepărtează de „valorile sale fundamentale”.

Pia Fuhrhop, politolog la think tank-ul german SWP, a declarat că intervenţia de sâmbătă a lui Marco Rubio la Conferinţa de securitate de la München a părut politicoasă la prima vedere, însă în esenţă urmărea să atragă Europa către mentalitatea MAGA. „Este un cadou otrăvit”, a spus ea despre mesajul său de colaborare.

Rubio a subliniat dorinţa Washingtonului de a lucra „împreună cu voi, prietenii noştri din Europa”, descriind „o moştenire sacră, o legătură indestructibilă” care uneşte SUA şi partenerii lor europeni. „Ne aparţinem”, a afirmat el. „Facem parte dintr-o singură civilizaţie, civilizaţia occidentală. Suntem legaţi unii de ceilalţi prin cele mai profunde legături pe care naţiunile le pot împărtăşi, întărite de secole de istorie comună, credinţă creştină, cultură, moştenire, limbă, strămoşi şi sacrificiile făcute de înaintaşii noştri”, a pledat Rubio.

El a adăugat că, dacă preşedintele SUA, Donald Trump, „cere seriozitate şi reciprocitate”, este „pentru că ne pasă profund”. Preşedintele Conferinţei, Wolfgang Ischinger, a afirmat că mesajul conciliant al lui Rubio, de „reasigurare, de parteneriat” şi „relaţii interconectate”, a provocat „un suspin de uşurare în această sală”. Ischinger i-a spus lui Rubio că remarcile sale i-au amintit de „declaraţiile făcute cu decenii în urmă de predecesorii săi”.

Rubio a mai transmis că, „într-o perioadă în care titlurile din presa internaţională anunţă sfârşitul erei transatlantice, să fie clar pentru toţi că acesta nu este nici obiectivul, nici dorinţa noastră, deoarece pentru noi, americanii, casa noastră poate că este în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna copii ai Europei”. Totuşi, în spatele acestui ton împăciuitor, el a reluat multe dintre ideile şi obiectivele politice schiţate de Vance anul trecut.

El a deplâns externalizarea industriei americane şi dominarea non-occidentală a lanţurilor de aprovizionare critice, criticând şi politicile de energie verde care, în opinia sa, urmăresc să „împace un cult al climei” în timp ce „sărăcesc poporul”. Mai presus de toate, Rubio a accentuat că Europa şi SUA se confruntă cu ameninţarea migraţiei în masă şi cu perspectiva „dispariţiei civilizaţiei”.

„Securitatea naţională nu este doar o serie de întrebări tehnice”, a spus el. „Ce apărăm mai exact? Apărăm o mare civilizaţie... Numai dacă suntem mândri de moştenirea noastră şi de acest patrimoniu comun putem începe împreună să ne imaginăm şi să ne modelăm viitorul economic şi politic”, a subliniat Rubio.

El a insistat că „migraţia în masă continuă să fie o criză care transformă şi destabilizează societăţile din întreaga lume occidentală”. Cu toate acestea, a ţinut să precizeze că această poziţie „nu este o expresie a xenofobiei. Nu este ură. Este un act fundamental de suveranitate naţională”, a susţinut Rubio.

Oficialul american a criticat, de asemenea, „statele sociale” pe care, în opinia sa, Europa le-a dezvoltat în detrimentul finanţării propriei securităţi. „Ceea ce ne dorim este o alianţă revigorată, care să recunoască faptul că ceea ce a afectat societăţile noastre nu este doar un set de politici proaste, ci o stare de disperare şi complacere”, a afirmat el.

Remarcile sale au fost întâmpinate cu răceală de o parte a participanţilor. „Nu este răspunsul pe care îl căutam”, a comentat un diplomat german, observând că discursul a fost orientat mai degrabă către publicul „intern” al SUA decât către interlocutorii europeni. „A fost MAGA, dar fără nicio perspectivă”, a adăugat un alt înalt oficial european, care a remarcat absenţa oricărei menţiuni despre Rusia sau Ucraina.

În schimb, Jürgen Hardt, un membru important al parlamentului german, a subliniat că „Rubio a rămas un adept al NATO, ceea ce este pozitiv. Noi, europenii, nu ne vom angaja însă în războaiele culturale americane”, a dat el asigurări.