NATO își consolidează scutul aerian pe flancul estic: acord trilateral România–Bulgaria–Spania pentru misiuni comune de patrulare și apărare

România, Bulgaria și Spania își consolidează cooperarea în cadrul NATO după semnarea unui acord care permite desfășurarea de misiuni comune de poliție aeriană și întărirea apărării pe flancul estic al Alianței.

Forțele aeriene din Bulgaria, România și Spania au semnat un acord tehnic trilateral pentru operațiuni transfrontaliere de poliție aeriană sub comandă NATO, a anunțat joi Ministerul bulgar al Apărării într-un comunicat.

Potrivit acestui anunț, înțelegerea se bazează pe un acord bilateral România–Bulgaria, semnat în 2021, care permite ca avioane de vânătoare ale unei țări terțe – în acest caz Spania – să participe la misiuni de poliție aeriană în sprijinul celor două state riverane Mării Negre.

În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATO Integrated Air and Missile Defence System – NATINAMDS), forțele aeriene spaniole vor continua misiunile de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde deja sunt dislocate, iar, la nevoie, vor putea executa astfel de misiuni și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia.

Misiunile comune de supraveghere aeriană, realizate împreună cu alte state membre NATO, sunt parte a mecanismelor Alianței menite să asigure securitatea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în imediata vecinătate a Ucrainei. Această cooperare întărește coordonarea în domeniul apărării aeriene și antirachetă între aliați și consolidează capacitățile de apărare colectivă, subliniază Ministerul bulgar al Apărării, conform Agerpres.

Încă de la începutul verii, Forțele Aeriene ale Italiei, Spaniei și Turciei au dislocat avioane de luptă pentru a contribui la securitatea spațiului aerian NATO pe Flancul Estic, în cadrul misiunii de apărare aeriană a Alianței. Această desfășurare marchează tranziția de la misiunea de Poliție Aeriană (Air Policing), axată în principal pe interceptări, la un rol mai amplu de apărare aeriană, care oferă o abordare mai flexibilă în cadrul sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă (Integrated Air and Missile Defence – IAMD) al NATO.

Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au aterizat în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța pentru a întări securitatea spațiului aerian al României.

„Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene au aterizat miercuri, 3 iunie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.

Detașamentul, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni.

Aceasta este cea de-a şaptea rotaţie în România a Forţelor Aeriene Italiene”, se arată într-un comunicat transmis de MApN.

Aceste misiuni de Poliție Aeriană Întărită cresc capacitatea de reacție și nivelul de cooperare dintre forțele aeriene aliate și cele române, potrivit MApN. „Misiunile de Poliție Aeriană Întărită, desfășurate în comun cu partenerii NATO, începând cu anul 2014, contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele aliate”, a mai precizat ministerul.

Turcia desfășoară pentru prima dată în acest nou cadru aproximativ 80 de militari și cinci avioane F-16 la baza aeriană Amari din Estonia. Ultima misiune a Forțelor Aeriene Turce în cadrul Baltic Air Policing avusese loc în urmă cu 20 de ani, când au fost dislocate la baza aeriană Siauliai din Lituania, iar acum revin într-un context regional mult mai tensionat.

Forțele Aeriene Turce vor prelua misiunea de la Forțele Aeriene Portugheze, dislocate în Estonia din martie. În paralel, Forțele Aeriene Italiene vor trimite patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari la baza aeriană Siauliai din Lituania, pentru a contribui la protejarea spațiului aerian baltic și pentru a prelua rolul de la Forțele Aeriene și Spațiale Franceze, care au fost națiunea lider, împreună cu Forțele Aeriene Române, în Lituania, din martie 2026.

Dispozitivul aliat va fi completat de un avion cisternă A400M pentru realimentare în aer și de trei elicoptere NH-90, care vor fi desfășurate în faza finală a misiunii și vor avea atribuții de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (Counter-Unmanned Aerial Systems – C-UAS), componente esențiale în noua arhitectură de apărare aeriană.

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța, este una dintre principalele baze militare ale Armatei Române și una dintre cele mai importante și active facilități ale NATO pe flancul estic al Alianței. Această bază găzduiește și cea mai mare prezență militară americană de pe teritoriul României, conform unui comunicat NATO, și joacă un rol cheie în operațiunile de descurajare și apărare din regiunea Mării Negre.

Potrivit NATO, prezența spaniolă în România și Bulgaria demonstrează angajamentul constant al Madridului pentru apărarea Flancului Estic. „Scopul nostru este clar: să contribuim la descurajarea Alianței, să protejăm spațiul aerian al NATO și să consolidăm postura Alianței pe flancul estic”, a declarat locotenent-colonelul Alberto Calvo, comandantul detașamentului spaniol.

Acesta a subliniat: „Spania vine în această misiune ca un aliat angajat, de încredere și capabil. Înțelegem că apărarea colectivă nu este un principiu abstract, ci o responsabilitate zilnică ce presupune prezență, disponibilitate și credibilitate”.

După activarea, în septembrie anul trecut, a activității de vigilență sporită Eastern Sentry (eVA EASN), misiunea NATO de apărare aeriană continuă să întărească sistemul integrat de apărare antiaeriană și antirachetă al Alianței, pentru a răspunde atât amenințărilor actuale, cât și celor viitoare. Dacă misiunea de Poliție Aeriană era orientată cu precădere către interceptarea aeronavelor cu pilot și fără pilot, noul cadru de apărare aeriană extinde protecția asupra întregului spectru de amenințări: aeronave cu pilot, drone, rachete de croazieră și rachete balistice.

Prin această abordare, NATO capătă o flexibilitate mai mare în adaptarea la schimbările rapide din mediul de securitate. Apărarea aeriană se bazează pe un sistem multistratificat, cu acoperire la 360 de grade, utilizând capabilități din toate domeniile operaționale: aeronave aflate în serviciu de reacție rapidă (Quick Reaction Alert – QRA), sisteme navale și terestre de apărare antiaeriană și antirachetă (SBAMD), precum și sisteme specializate de combatere a aeronavelor fără pilot (C-UAS).

În acest context, România a început să adopte o atitudine mult mai fermă față de încălcările spațiului său aerian. În baza unei analize de specialitate făcute pentru DC News de col. SRI (r) Tudor Păcuraru, sunt oferite explicații pentru schimbarea de paradigmă în gestionarea amenințărilor reprezentate de drone. În ultima perioadă, acestea au fost doborâte cu avioane F-16 și rachete aer-aer, în timp ce, anterior, zburau adesea necombătute, iar opinii tehnice și juridice justificau lipsa unor intervenții directe.

„Răspunsul este relativ simplu, să știți. NATO a început să ne ia în serios. Până acum nu ne-a luat. Pentru prima dată a început să funcționeze tot lanțul de comandă NATO. Lucrurile astea au început recent. Eu am observat ceva foarte interesant în urmă cu vreo 12 zile, când o serie de avioane de recunoaștere, radio-electronice și radare au început să apară deasupra părții sudice a Mării Negre. Atunci mi-am spus: 'se întâmplă ceva'. Au început atacurile și sondajele la adresa României. Ce înseamnă sondajele? Sunt niște teste la adresa României. Practic, sub acoperirea atacurilor la porturile dunărene ale Ucrainei, Federația Rusă tatonează pentru a vedea care este sistemul de comunicație între Brăila și Republica Moldova, respectiv care sunt căile de comunicație care trec înspre Dobrogea, pe la Cernavodă, și înspre Moldova.E un triunghi bine cunoscut în istorie ca fiind Focșani-Nămoloasa-Brăila, un fel de călcâi al lui Ahile.

Acest loc poate să fie foarte bine apărat dar, în același timp, în contextul actual este o gâtuire a căilor de comunicație care vin din Alexandropolis, dinspre Grecia, prin Bulgaria, prin România, înspre Republica Moldova și Ucraina. E o gâtuire care poate să fie ținută sub control de o putere ostilă", a explicat acesta.