Româncă, anchetată în Germania pentru spionaj în favoarea Rusiei și complot de asasinare a directorului unei firme de drone pentru Ucraina

O româncă și un cetățean ucrainean sunt acuzați de autoritățile germane că ar fi spionat în favoarea Rusiei, într-un dosar în care ținta ar fi fost directorul unei companii producătoare de drone pentru Ucraina.

Conform relatărilor, serviciile secrete ruse ar fi pregătit un atentat împotriva directorului companiei Donaustahl, Stefan Thumann. O româncă în vârstă de 45 de ani l-ar fi supravegheat pe Thumann o perioadă îndelungată, iar ulterior a fost arestată de autoritățile germane. Compania produce drone destinate Ucrainei.

Agenții de informații din state partenere au avertizat serviciile de securitate din Germania. Astfel, atacul a fost dejucat înainte de a putea fi pus în aplicare.

Două persoane au fost arestate și sunt acuzate că au desfășurat activități de spionaj în favoarea Rusiei, potrivit Parchetului Federal din Germania. Este vorba despre o femeie cu cetățenie română, Alla S., și un cetățean ucrainean, Serhii N., care a fost reținut în Spania.

Cetățeanul ucrainean și-ar fi început misiunea încă din decembrie 2025. Acesta ar fi urmărit constant ținta și ar fi obținut informații esențiale despre viața privată a acesteia. În plus, a reușit să filmeze locul de muncă al victimei de mai multe ori.

După ce Serhii N. s-a mutat în Spania, românca ar fi preluat toate obiectivele misiunii. Ea a ajuns la adresa persoanei vizate și ar fi filmat zona cu telefonul mobil.

Potrivit unor informații, spionii luau în calcul și o tentativă de asasinat asupra lui Stefan Thumann. Surse apropiate anchetei indică faptul că există date care susțin această ipoteză.

Conform autorităților de la Berlin, Federația Rusă a început tot mai des să utilizeze așa-numiți „agenți de unică folosință”. Aceștia nu au pregătire de specialitate, însă sunt persoane dispuse să execute misiuni de distrugere, precum incendieri, accidente inscenate, acțiuni de sabotaj, supravegherea unor obiective sensibile sau alte activități ilegale, în schimbul unor recompense relativ modeste.

Recrutările sunt realizate în principal prin intermediul rețelelor sociale. Cei doi suspecți din cazul Thumann sunt cercetați pentru spionaj, iar ancheta se află în desfășurare.

Nu este un caz izolat. Un bărbat suspectat că ar fi spionat o fabrică franceză de drone în interesul Rusiei a fost pus sub acuzare și plasat în arest preventiv la începutul lunii iunie, a confirmat Parchetul din Paris.

Bărbatul, în vârstă de 48 de ani și născut în Belarus, a fost arestat pe 3 iunie, „în timp ce filma un prototip de dronă al unei companii care este furnizor al forţelor armate franceze şi ucrainene”, a anunțat Parchetul.

„Acesta ar fi trimis o înregistrare video unui contact către Rusia”.

„Investigaţiile efectuate de Direcţia Generală de Securitate Internă (DGSI) au stabilit că acesta ar fi trimis o înregistrare video unui contact către Rusia”, a mai precizat justiţia franceză.

Bărbatul este acuzat în principal de furnizarea de informaţii unei puteri străine, Rusia, infracţiune pentru care riscă până la 15 ani de închisoare, precum și de asociere în vederea comiterii de infracţiuni, mai arată procurorii francezi.

Potrivit unei surse familiarizate cu dosarul, bărbatul are domiciliul în Spania și urmărea fabrica Delair, situată lângă Toulouse.

Rețelele de spionaj ale Moscovei se conturează tot mai clar în Europa. Nu sunt vizați doar oamenii în vârstă; și tinerii vulnerabili sunt recrutați prin presiuni și șantaj pentru a infiltra grupuri de opoziție sau obiective strategice.

Un set de mesaje și înregistrări intrate în posesia unor jurnaliști scoate la lumină mecanismele prin care Moscova își construiește rețele de informatori în afara granițelor. Cazul arată concret cum recrutează Rusia spioni în Europa: metodele de infiltrare și influență nu mai sunt doar teorie, ci practici aplicate sistematic, inclusiv în rândul tinerilor vulnerabili.

Documentele analizate includ conversații dintre un tânăr rus, numit Ivan pentru protejarea identității sale, și persoane despre care se crede că sunt legate de serviciile de informații. Povestea lui începe în 2023, când a fost reținut, apoi eliberat în baza unei „înțelegeri”.

Alegerea care i-a fost impusă a fost directă și brutală: colaborare sau închisoare. Mai exact, trebuia să furnizeze informații despre persoane din cercuri anti-Kremlin, inclusiv despre cei plecați în Europa. A acceptat, însă relația cu cei care îl coordonau s-a transformat rapid într-o presiune constantă.

La finalul lui 2023, student la informatică în Moscova, Ivan primește un mesaj ce rezumă tonul general al discuțiilor: „Soarta te tot ferește de urmărire penală, de armată. Sper că totul va fi bine pentru tine. Nu uita de patria ta și transmite mai multe informații”.

Schimburile de mesaje, derulate între 2023 și 2025, descriu o tactică clasică: alternarea amenințărilor cu aparenta protecție. Scopul este clar. Infiltrarea în grupuri de opoziție și monitorizarea activității acestora, mai ales a celor din Europa.

Agenții nu se limitau la ținte evidente. Solicitau inclusiv detalii despre persoanele care îi sprijină pe emigranți: profesori, ONG-uri, oficiali locali. Un mesaj indică direcția precisă: „Află cine este în Europa, în ce țară, și cine îi ajută, inclusiv organizațiile specializate”.

Într-un alt episod, după ce Ivan a menționat un protest anti-război din Berlin, reacția a fost imediată: „Îți spun, descrie-l, descrie-l, trimite-mi un raport. Nu mă face să te urmăresc”.

Presiunea era însoțită de ideea unui control total asupra sa: „Noi știm deja totul, dar vrem să știm mai mult. Vrem să vedem ce ne spui și tu”.

Cu timpul, Ivan a decis să nu mai accepte rolul impus. A luat legătura cu un activist rus aflat în exil și împreună au pus la punct o strategie de protecție, care presupunea transmiterea de informații false sau irelevante către agenți.

În 2025, a reușit să părăsească Rusia și a ajuns în Spania, unde a cerut azil.

Povestea lui reflectă un fenomen mai amplu. După declanșarea războiului din Ucraina, sute de mii de ruși au părăsit țara. Mulți au venit în Europa cu speranța unui nou început, dar o parte dintre ei au devenit ținte pentru serviciile ruse sau potențiali recruți.

Cazul lui Ivan indică o strategie diferită de operațiunile rapide de sabotaj. În locul unor „agenți de unică folosință”, se urmărește construirea lentă a unor rețele infiltrate chiar în interiorul comunităților de opoziție.

Expertul Andrei Soldatov avertizează că fenomenul nu va dispărea curând: „Trebuie să ne pregătim să trăim cu asta mult timp de acum înainte”.

Un exemplu concret a apărut în Polonia, unde Igor Rogov a fost judecat pentru spionaj și implicare într-un complot cu bombă. Potrivit anchetatorilor, acesta fusese recrutat înainte de a părăsi Rusia și a continuat să furnizeze informații și în exil, inclusiv despre alți ruși și despre oficiali polonezi.

Pentru Moscova, astfel de rețele au o utilitate clară. Pe de o parte, oferă acces la informații despre criticii regimului. Pe de altă parte, alimentează suspiciunea și neîncrederea în interiorul comunităților de exilați.

„Oricum ar fi, este o situație câștig-câștig”, a explicat Andrei Soldatov.

Chiar dacă oficial Kremlinul minimalizează rolul opoziției din străinătate, interesul constant pentru aceste grupuri sugerează contrariul. Mulți dintre cei plecați sunt vulnerabili, au probleme financiare, un statut juridic nesigur sau rude rămase în Rusia, care pot fi folosite ca instrument de presiune.

Guvernele europene au început să reacționeze, introducând restricții de viză și controale mai stricte. Totuși, amploarea fenomenului ridică semne de întrebare legate de capacitatea de răspuns a statelor europene.

"Într-un moment în care Kremlinul duce o campanie extinsă de sabotaj și spionaj în Europa, aceste informații oferă o perspectivă rară asupra modului în care serviciile ruse recrutează, constrâng și gestionează informatori. Pe măsură ce această practică se extinde dincolo de granițele Rusiei, ea creează noi provocări pentru țările europene și serviciile lor de informații", a conchis sursa citată.