Ministrul Spînu, angajamente de PRIM-MINISTRU. Oficialul a anunțat lansarea unor megaproiecte de infrastructură de peste 11 MILIARDE de euro: „Sunt ȘOCUL de dezvoltare de care avem nevoie”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, a anunțat astăzi lansarea unor megaproiecte de infrastructură, în valoare de peste 11 miliarde de euro, după ce premierul Dorin Recean i-a cerut ieri, în ședința Guvernului, să-și prezinte „viziunea pentru următoarele nouă trimestre”. Este vorba de construcția autostrăzii Ungheni - Chișinău - Odesa, căii ferate de înaltă viteză pe ecartament european, care să conecteze Bucureștiul de Chișinău și Chișinăul de Odesa, dar și un nou terminal la Aeroportul Internațional Chișinău. Fostul vicepremier recunoaște că în buget nu sunt banii respectivi, dar spune că apropierea de integrarea în Uniunea Europeană poate să ne aducă aceste resurse necesare pentru implementarea proiectelor grandioase enumerate.

„Planul reconstrucției infrastructurii R. Moldova include următoarele cinci priorități: 1. Drumuri europene în toată republica: toate drumurile expres, naționale și regionale, adică aproape 6 000 km trebuie să fie de o calitatea bună sau foarte bună; 2. Transport feroviar și naval european - trebuie să creștem viteza cu care circulă trenurile pe teritoriul R. Moldova și să dezvoltăm portul de stat de la Giurgiulești; 3. Transport rutier modern - obiectivul nostru major este ca oamenii să se simtă confortabil, să ajungă în siguranță și la timp oriunde ar călători, în republică sau peste hotare; 4. Apă pentru toți - toate localitățile din republică trebuie să fie conectate la rețelele publice de distribuție a apei; 5. Satul european - localități amenajate și îngrijite.

Plus la asta, e vorba de proiecte mari de importanță națională. Indiferent cât va dura implementarea lor, mă refer la proiectele mari, ele trebuie începute și finalizate. Ele sunt șocul de dezvoltare de care avem nevoie pentru a pune R. Moldova pe drumul cel bun, pe calea europeană. Înțelegem că ele necesită mai mult timp pentru a fi realizate, dar au un rol esențial pentru dezvoltarea R. Moldova. Ele trebuie inițiate acum.

1.Construirea autostrăzii Ungheni - Chișinău - Odesa. Vorbim despre două tronsoane Ungheni - Chișinău de 110 km și Chișinău – Odesa de 190 km, dintre care 145 km pe teritoriul R. Moldova. Este un proiect strategic, care va dezvolta republica și o va conecta de UE. Va fi autostrada care ne va integra în UE.


2.Calea ferată de înaltă viteză, pe ecartament european, care să conecteze Bucureștiul de Chișinău și Chișinăul de Odesa. Prioritatea imediată este tronsonul Chișinău - Iași de 110 km.


3.Modernizarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC). Capacitatea actuală a AIC este limitată, până la 3 000 000 de călători anual. Prognozele arată că vom avea o creștere a traficului în următorii ani de până la 5 000 000 de pasageri. În acest sens, construcția unui terminal nou la standarde europene este necesar să înceapă cât mai repede. Estimările arată că e nevoie de investiții de minimum 200 de milioane de euro în următorii ani.


4.Reconstrucția Portului de la Giurgiulești. În 2021 și 2022, R. Moldova a exportat între 60 și 80% din mărfuri prin alte porturi din lipsa capacității Portului Giurgiulești de transbordare. În acest sens, este important să construim capacități suplimentare de transbordare de minimum 800 000 de tone în Portul de la Giurgiulești. Pentru asta avem nevoie de o investiție de 40 de milioane de euro.

5.Ultimul proiect de importanță națională vizează construcția de poduri noi peste Prut și Nistru. Deja se avansează pe construcția podului Ungheni (R. Moldova) – Ungheni (România). Vorbim aici și de podul de la Bumbăta, care trebuie să devină de piatră. Un alt pod urmează să fie construit Costești-Stânca. De asemenea, vorbim de podul Cosăuți - Iampol, care va lega R. Moldova de Ucraina”, a declarat astăzi Andrei Spînu, în cadrul unei conferințe de presă.

CITIȚI și Premierul Recean, sarcină pentru ministrul Spînu, care trebuie îndepinită până „mâine”: „Anunțați proiectele care trebuie să ne interconecteze eficient în UE prin România. Bani sunt pentru următoarele nouă trimestre”

Ministrul a recunoscut că bani în buget nu sunt pentru realizarea acestor megaproiecte pentru care sunt necesare peste 11 miliarde de euro, dar acestea pot fi realizate cu suportul UE.

„Dacă ne uităm peste bugetul de stat, atunci vedem că resursele existente nu sunt suficiente pentru a realiza astfel de proiecte. Tocmai din acest motiv noi insistăm că unica cale de dezvoltare corectă a R. Moldova este integrarea europeană. Doar apropierea de integrarea în UE poate să ne aducă aceste resurse necesare. Pot să vă aduc și niște cifre. De exemplu, reabilitarea celor 6 000 de km de drumuri despre care am vorbit ar însemna un buget de circa 7 miliarde de euro. Noi toți vorbim despre autostradă, pentru ca să ajungem mai repede la Iași, București, dar și Odesa. Pentru construcția întregului tronson este nevoie de 2,8 miliarde de euro. Dacă vorbim de calea ferată rapidă, cu ecartament european, electrificată, atunci e vorba de un miliard de euro.

Acesta e bugetul necesar pentru a realiza toate aceste proiecte, iar Guvernul, Președinția și Parlamentul fac tot posibilul să începem cât mai repede negocierile cu UE, să prezentăm acest plan partenerilor noștri și să atragem resurse pentru dezvoltarea acestor proiecte. Dacă vorbim de cele cinci priorități, acestea deja se întâmplă și o mare parte din lucruri vor avansa anul acesta, anul viitor. Când vorbim de proiectele mai mari, de importanță națională, trebuie să înțelegem că, dacă începem astăzi, atunci termenul de execuție mediu va fi între 7 - 10 ani”, a precizat Spînu.

Sursa citată a mai spus că, în această toamna, R. Moldova va putea aplica, în premieră, în mod independent la proiectele UE finanțate prin intermediul mecanismului de interconectare. „Noi deja suntem beneficiari de fonduri care acoperă 50% din valoarea proiectelor. Avem deja câteva proiecte câștigate împreună cu România. E vorba de construcția podurilor menționate. Dar în momentul în care negocierile de aderare vor avansa, atunci se vor deschide și alte oportunități de atragere a fondurilor europene”, a conchis Andrei Spînu.