Ministrul-mușuroi, protestul pro-scumpiri sau Plahotniuc și Năstase au degetele mari mici

Trustia, elegii politikoase

Ieri am discutat despre fapta vitejească, emoționantă, înduioșătoare a ministrului-vistier Ion Chicu. Asemeni aprodului Purice din zorii istoriei noastre multiseculare, el se făcu un mușuroi de credință și loialitate, atunci când căpitanul de cursă lungă Băsescu îl trată pe președintele Dodon inadecvat, dar comprehensibil, ca pe un pudel moscălesc. De dragul bugetului public și contribuțiilor fiscale, trebuie să recunoaștem că vistiernicul-șef se arătă deranjat de cuvintele marinerului ca formă și ca caracter, nu ca conținut. Nu calitatea prezidențială de pudel moscălesc o apără el cu scutul patriotismului județean, ci stilul exprimării, preferându-l pe cel calofil, eufemistic, politicos, diplomatic. Nu se poate spune direct, în stil mărinăresc, lucruri neplăcute, inestetice despre președintele unui stat suveran și independent, chiar dacă pe alocuri capturat, scrise dl Chicu pe feisbuc, în numele multpătimitului nostru popor harnic și cuminte. Era greu de presupus atâta sentiment estetic, artistic în pieptul unui contabil de profesie.

Ne-a bucurat și protestul adolescenților civili împotriva protestului acumist cu ocazia scumpirii inopinate a cartofilor, a benzinei și motorinei. Ceea ce înseamnă că, cel puțin, tineretul PD a început să trăiască mult mai bine, așa încât scumpirile le priiesc, îi bucură, au efect stenic asupra lor, îi stimulează din punct de vedere filologic. Să sperăm că, încet-încet, vor trăi mai bine și tinerii din celelalte partide proeuropene. Un semn bun e că numărul protestatarilor pro-scumpiri era mai mare decât protestatrii anti-scumpiri. Din păcate, politețea a lipsit cu desăvârșire și în acest caz: adepții pro-scumpiri strigau că degetul mare al lui Andrei Năstase este mic, ca răzbunare pentru faptul că, acum un an, adepții anti-scumpiri strigau viceversa: că mic este degetul mare al lui Plahotniuc. Ce are, cum ziceau răzeșii lui Ștefan cel Mare, prefectura japoneză cu cizmăria autohtonă? E xenofobie curată, e sexism! Or humuleștenii aveau, pe timpul lui Ion Creangă, o vorbă populară: de Năstasă nici nu-mi pasă, iar de Țuțu nici atâta.

Acum stau și mă gândesc cum poți să spui javră putinistă cu alte cuvinte, că să nu se supere ministrul-mușuroi? Și, fiindcă veni vorba despre filologie, de ce dacă spui că Plahotniuc are degetul mare mic ești lăudat, ești „ingenios” și „inspirat”, iar dacă spui că Năstase are degetul mare mic ești taxat pentru că folosești limbaj „licențios” și lovești „sub centură”?

Al vostru sacurofil, sulacaleicum, Ion Buraga