Ministrul de Externe îi răspunde Maiei Sandu care i-a solicitat demisia: „Este o problemă de sistem, nu a unei persoane concrete”

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Galbur, nu intenționează să-și dea demisia, după ce mii de cetățeni din diasporă nu au putut să voteze la alegerile prezidențiale din 13 noiembrie curent, iar candidata forțelor antioligarhice, Maia Sandu, i-a solicitat ministrului și șefei Comisiei Electorale Centrale să plece din funcții.

La nouă zile după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ministrul Galbur a declarat într-o conferință de presă că nu toți cetățenii din diasporă și-au putut exercita dreptul la vot pe 13 noiembrie și că „regretă profund această situație”.

Totuși, a spus Andrei Galbur, ministerul pe care îl conduce a avut de gestionat 100 de secții de vot deschise în afara țării, iar în majoritatea procesul electoral „a decurs normal”. În plus, nu ministerul, ci Guvernul decide câte secții de vot să fie deschise peste hotare.

„Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este cel mai interesat ca procesul să decurgă în cadru legal și fără abateri”, a zis ministrul, adăugând că situația creată „nu ține de funcționari, ci de faptul că legislația nu prevede această situație”: „Este o problemă de sistem, nu a unei persoane concrete”.

Oficialul a mai spus că numărul alegătorilor din afara țării s-a dublat în turul doi, dar alegerile trebuiau desfășurate în aceleași condiții ca în turul întâi, așa cum prevede legislația.

Prin urmare, reprezentanților secțiilor de votare nu le-a rămas decât să îndemne lumea să meargă să voteze în altă parte sau s-o ajute să scrie contestații, „lucru care s-a și întâmplat”.

Ministrul promite că pe viitor nu vor mai exista asemenea situații: „Asemenea probleme vor fi evitate pe viitor. Vom căuta soluții cu toate autoritățile vizate”.

Menționăm că, la alegerile din 13 noiembrie, mii de cetățeni ai R. Moldova nu au putut vota la unele secții de votare din străinătate, fiindcă numărul buletinelor s-a epuizat. O parte dintre aceștia au scris contestații și au atacat instituțiile din R. Moldova în judecată, pentru că le-a fost încălcat dreptul la vot.