Ministrul Culturii vrea să preia experienţa Chinei în domeniul meşteşugurilor

Sute de artizani din toată republica s-au adunat, la finele săptămânii trecute, la Congresul al VII-lea al Uniunii Meşterilor populari din Moldova pentru a discuta despre problemele actuale ale oamenilor de creaţie. Printre invitaţii de onoare au fost prezenţi Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Oleg Volontir, directorul Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial, şi Monica Babuc, ministrul Culturii.

La eveniment, artiştii populari şi-au expus îngrijorarea faţă de faptul că meşteşugurile se află în declin şi că numărul oamenilor de creaţie este în descreştere. Este o problemă mai veche care s-a adâncit odată cu reducerea orelor de muncă în şcoli şi nu se mai face o divizare pe genuri. Dascălii nu reuşesc să predea materia, astfel încât să captiveze elevii.

Ecaterina Popescu, coordonatoarea Complexului de Mestesuguri „Arta Rustica” din Orhei, recunoaşte că puţini tineri vin la ea să practice ţesutul tradiţional al covoarelor. „Trebuie să provocăm copiii prin premii, concursuri şi tabere de creaţie ca aceştia să fie mai motivaţi”, zice meşteriţa.

„Noi producem lucruri nu doar de o calitate recunoscută naţional, dar care sunt preţuite în toată lumea. În Europa, artizanatul a devenit industrial-artistic, sunt fabrici gigantice care produc lucrări sumilare cu ale noastre, adică copiile lucrărilor autentice. Aceşti prooducători vor înăbuşi piaţa cu produse industriale kitsch, sunt îngrijorat, pentru că această tendinţa există şi la noi”, opinează Vasile Goncear, ceramist din Bălţi. Totuşi, la el în localitate nu se resimte problema, întrucât atelierul de ceramică este foarte popular, anual are zeci de mii de vizitatori de toate vârstele, iar lucrările artistului sunt foarte căutate.

O soluţie a problemei ar putea veni odată cu apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. Monica Babuc consideră că fiecare meşter va putea contribui la promovarea imaginii ţării în familia europeană şi că fiecare artist poate să influenţeze starea economică a ţării.

„Sunt revenită recent dintr-o vizită oficială în China. Ştiţi că e o ţară cu un număr impresionant de locuitori şi că e a doua din lume după nivelul economic. Industriile culturale care cuprind şi meşteşugurile constituie 3% din PIB-ul republicii. Noi am hotărât să preluăm experienţa, Ministerul Culturii este în proces de elaborare a unei politici publice în ceea ce priveşte industriile culturale, protagoniştii căreia în primul rând veţi fi dumneavoastră”, a declarat ministrul.

Prezidiumul congresului a pus problema votării noului preşedinte, întrucât Ion Bălteanu, cel care se afla în fruntea organizaţiei, a părăsit ţara şi s-a mutat în Carolina de Nord. Majoritatea cvorumului l-a ales pe Dumitru Costandache.

Evenimentul nu a fost lipsit de scandal, deoarece o altă candidată la post, Iulia Paleţ, a fost invinuită că nu s-a implicat opt ani în activitatea organizaţiei, deşi a fost vicepreşedinte. De asemenea, prezidiul a fost bombardat cu nemulţumiri din partea membrilor Uniunii, care erau revoltaţi de managementul netransparent şi de statutul inegal în organizaţie.

Andrian Adam