Mesajul puternic al lui Klaus Iohannis, rostit la Chișinău

Vizită // Președintele României a avut, la Chișinău, întâlniri cu mai mulți oficiali, a depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și a ținut un discurs la Universitatea de Stat din Moldova

Președintele României, Klaus Iohannis, a întreprins prima sa vizită oficială în R. Moldova în calitate de șef al statului român. Oficialul s-a aflat timp de două zile la Chișinău și a avut mai multe întâlniri: cu președintele Nicolae Timofti, cu premierul Chiril Gaburici, cu liderii celor trei partide parlamentare proeuropene - Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Klaus Iohannis a mai depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului și a ținut un discurs cu un mesaj puternic în fața studenților de la Universitatea de Stat din R. Moldova (USM) și a mai multor oameni de cultură.

Șeful statului român a fost întâmpinat călduros la Chișinău, s-a îmbrățișat prietenește cu Nicolae Timofti, a fost aplaudat îndelung, iar mulțimea adunată la USM a scandat: „Unire!”.

Ziarul NAȚIONAL publică fragmente din alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis de la USM:

*Prezența mea în fața dumneavoastră este nu doar un motiv de bucurie, ci și un prilej de a vorbi despre lucruri față de care simțim la fel: despre valorile noastre comune, despre provocările momentului, dar și despre oportunitățile pe care acest spațiu de pe continentul european și aceste timpuri le oferă.

*Vreau să mă refer la două valori fundamentale care guvernează relația dintre noi: solidaritatea și identitatea. Cooperarea dintre noi dovedește cât de important este să ai un bun avocat în acest parcurs. Moldova are o mare șansă pe care noi n-am avut-o la momentul aderării. Această șansă se numește România, membru cu drepturi depline al UE, astăzi cel mai redutabil susținător al R. Moldova în procesul de integrare.

*Pentru noi, drumul dumneavoastră către Europa unită reprezintă o prioritate națională. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim – Preşedinţie, Guvern, Parlament – ideea de sprijin european pentru Chişinău. Subliniez angajamentul meu ferm în calitate de președinte al României de a susține aceste demersuri.

*Sunt și acum marcat de imaginea statuii lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului. Cine ajunge aici și nu cunoaște biografia și faptele acestui mare personaj istoric, va încerca să-i înțeleagă imaginea prin simbolurile exterioare - coroană, paloș și cruce. Vizitatorul străin ar rata un detaliu fundamental, dacă n-ar afla că acest mare ziditor de țară, cum îl numește Nicolae Iorga, este un simbol important al identității noastre comune.

*Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. În diferite etape ale construcției europene, diferite state au acordat altor țări care aspirau la statutul de candidat sau de membru al UE asistență consultativă și tehnică, precum și susținere în procesul de negociere. Cu toate acestea, relația dintre România și R. Moldova depășește aceste elemente tehnice. Între noi este ceva mai presus de acquis comunitar, capitole de aderare, norme, condiții și proceduri.

*Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul când vizionarii lideri europeni construiau prima Comunitate a Cărbunelui și Oțelului. Între noi există un amestec de identitate și solidaritate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori între coperțile aceluiași manual de istorie.

*Dumneavoastră veți deveni, în următorii ani, vocea locuitorilor Republicii Moldova, fie că vorbim despre politicieni, funcționari ai statului, jurnaliști, cercetători, activiști civici, reprezentanți ai mediului de afaceri. În această calitate, veți avea responsabilitatea decisivă de a conduce Republica Moldova în marea familie europeană. Astfel, elitele moldovenești au marea șansă de a contribui la așezarea R. Moldova acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană, alături de România.

*În ultimii ani, ați făcut eforturi importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. R. Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al Parteneriatului Estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnarea, alături de Ucraina și Georgia, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea, eforturile trebuie să continue.

*Trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre, o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova. Cred că, în actualul context regional marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea perspectivei europene a Republicii Moldova. Pentru noi, sprijinul acordat R. Moldova nu se rezumă doar la cel instituţional. Este vorba despre o adâncire a cooperării pe toate planurile, a relațiilor economice, a dialogului cultural şi politic nu doar la nivel de stat, ci și între comunităţile locale. De asemenea, trebuie să sprijinim proiectele care conduc la creşterea independenţei energetice a R. Moldova, pentru ca acest stat să devină independent până la capăt.

*Subliniez convingerea că eforturile de integrare a R. Moldova sunt strâns legate de consolidarea statalității. Nu poţi construi nimic durabil fără stabilitate politică, fără consens și, mai ales, fără un proiect major asumat de factorii decizionali ai statului.

*România îşi doreşte ca cetăţenii R. Moldova să se bucure cât mai curând de beneficiile pe care le poate aduce Europa pentru fiecare dintre ei. Mă refer aici la ajutorul economic pentru stabilizare, la programele de asistență și la liniile de finanțare. Relația noastră de cultură și limbă este esențială, pentru că poartă cu ea valoarea de care am vorbit mai sus, solidaritatea necondiționată pe care România dorește să o confirme zi de zi.

*În ultimii ani, pe lângă legăturile de limbă şi de spiritualitate, am reușit să trecem la proiecte economice diverse, unele de anvergură. Guvernele noastre au făcut pași importanți în apropierea celor două state în domenii concrete, iar în perioada următoare această colaborare va fi și mai intensă.

*Obiectivele majore au nevoie de date simbolice. În 2018, România va marca un moment deosebit, aniversarea Marii Uniri. Cred cu tărie că Unirea de la 1918 a fost cel mai frumos și mai profund proiect de țară din istoria noastră modernă. Cei care au făcut Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decât noi, dar au avut în gând un sentiment care aproape a dispărut din viața noastră publică a ultimilor ani: înaltul simț al datoriei. Dincolo de momentul festiv și de importanța acestei sărbători pentru România, sunt convins că putem găsi împreună, pe lângă motivul de a marca o istorie comună - 100 de ani de la Marea Unire - un obiectiv pe care R. Moldova să-l îndeplinească în relația sa cu Uniunea Europeană, iar România să sprijine această etapă a calendarului integrării. Am evidenția astfel nu doar valoarea solidarității, ci și natura relației noastre, identitatea de cultură, istorie și limbă.

*Câtă dreptate avea Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai unității europene, când spunea, referindu-se la comunitatea europeană, că „Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii!”. Rostită de un român aici, la porțile Europei, această frază are un înțeles aparte. Întâi de toate pentru că istoria a arătat că Uniunea Europeană este cel mai performant model de cooperare între statele bătrânului continent, care asigură oamenilor valori și beneficii neprețuite: libertatea, bunăstarea, pacea și democrația. În al doilea rând, pentru că modelul de cooperare București-Chișinău este atât de inedit în istoria recentă europeană, încât sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi nu doar în Uniune, ci și în comuniune, iar experiența lor va deveni parte a patrimoniului european.

*Nu doar trecutul, ci și viitorul nostru sunt comune, iar identitatea noastră nu este dată doar de istorie și de geografie, ci și de spiritualitate, una dintre valorile fundamentale ale construcției europene. Așa cum știți, malurile Prutului au fost despărțite odată de sârmă ghimpată. Dar acest simbol al degradării păcii și libertății nu a fost caracteristic doar pentru România și Moldova, ci pentru jumătate de Europă. Acum, două state europene, unul membru al Uniunii Europene, celălalt aspirant la acest statut, au șansa de a dovedi că solidaritatea nu doar că poate doborî gardul de sârmă ghimpată, ci poate construi un viitor comun.