Iubiri celebre // „Elefantul și porumbița”

Mari pictori mexicani: Durere, suferință, pasiune...

Pictorii mexicani Frida Kahloși Diego Riverasunt cunoscuți nu doar pentru talentul lor, dar și pentru povestealor de dragostecare a durat peste 25 de ani.O iubire imensă, cu patos și violență, de multe ori abandonată și tot de atâtea ori reîncepută.

I-au despărțit infidelitățile lui Diegoși singurătatea la care o condamna suferința fizică pe Freda. I-a legat însă puternicpasiunea unuia pentru celălalt, dar și pasiunea comună pentru artă.

Dragoste înflăcărată

Când s-au căsătorit, ea avea 22, el– 43 de ani. Predispuși la crize de furie și de gelozie, cei doi se purtau adeseori imatur, ca doi copii îndrăgostiți care nu știu să-și controleze sentimentele. Eaobișnuia să spună: „Am suferit de pe urma a două accidente în viața asta. Primul - când m-a strivit tramvaiul. Celălalt a fost Diego”. El a fost pentru ea soțul și fratele, neliniștea și fericirea, victoria și eșecul.

Iubire dificilă

Căsătoria cu Diego a fost una plină de iubire, dar relația nu putea rezista.Rivera era un cunoscut afemeiat și a înșelat-o pe Frida de multe ori (chiar cu sora ei). Frida și-a căutat și ea consolarea în brațele altor bărbați. Au divorțat, dar despărțirea a durat doar un an. Iubirea lor problematică i-a inspirat să creeze.

„Căpcăunul”

Diego a intrat în viață decis să profite de tot ce va putea: de locul în lumea artistică, dar și de femei, glorie, bani, putereși de bunurile pământești. Apetitul devorant îi ținea loc de ambiție.

Diego – artistul mural și revoluționarul comunist – o întâlnește pe Frida în 1923. Ea avea pe atunci cincisprezece ani, iar pictorul era de două ori mai în vârstă: „Ea avea o înfățișare demnă și sigură pe sine, cu totul ieșită din comun, cu o strălucire stranie în privire”.

Urmează o poveste de dragoste intensă. Când s-aînsurat cu ea, Diego fusese deja căsătorit de două ori și avea patru copii.

Destin sfâșietor

Ladoar optsprezece ani, un accident cumplit îi va schimba cursul vieții – „o va închide pentru totdeauna în singurătate și în blestemul durerii, a căror singură scăpare o va reprezenta arta”.

Cu toate acestea, vitalitatea și rezistența Fridei au fost excepționale. Imaginea ei rămâne nu numai a unei pictorițe de excepție, dar și a unei femei de excepție - mexicanca emancipată și revoluționară, insolentă și sfidătoare în adolescență, de o forță vitală și de o voință ieșite din comun, dedicată artei și iubirii pentru uriașul Diego.

După trei sarcini pierdute, a renunțat la maternitate. Singurul „fiu” pe care l-a avut a fost Diego, după cum spunea chiar ea. Pasiunea pentru el a căpătat toate formele iubirii, iar el nu se putea lipsi de ea.

Profundă și crudă

„Niciodată înainte de ea, o femeie n-a creat pe pânză o poezie atât de sfâșietoare”, scria Diego Rivera.Arta Fridei a documentat suferințele și trăirile ei în imagini tulburătoare.

Mult timp, ea și-a ținut opera în umbră. Diego însă știa s-o prezinte excelent: „V-o recomand, nu ca soț, ci ca admirator entuziast al operei ei. Este acidă și tandră, dură ca oțelul și delicată și fină ca o aripă de fluture, amabilă ca un surâs frumos, profundă și crudă ca amărăciunea vieții”.

Ajunsă la sfârșitul puterilor, pe 13 iulie 1954, Frida moare. Diego nu o uită niciodată, rămâne profund îndoliat.Se stinge și el la trei ani de la tragedia soției.