Înviat de două ori după accidente rutiere. Luptătorul din Dănceni

CURAJ // Un tânăr de 18 ani din satul Dănceni, raionul Ialoveni, luptă în fiecare zi pentru scopul suprem al vieții sale: să meargă

Când îl vezi pe Ion Sandu, nu te cuprinde jalea și compasiunea, așa cum se întâmplă în cazul altor persoane cu dizabilități. Din contra, exemplul acestui băiat te îmbărbătează și te motivează să îți revezi valorile și să apreciezi prezentul. Are o poveste de viață care ar întrece orice poveste din romane sau filme: a fost salvat din ghearele morții de două ori, a stat în comă aproape două luni și a revenit miraculos la viață.

„Sunt norocos, Dumnezeu m-a salvat de două ori!”

Ion nu își amintește nimic despre seara de 23 decembrie 2012. Tot ce ține minte din acea perioadă este ziua sa de naștere – atunci când împlinise 18 ani. Era la mijloc de noiembrie. În schimb, familiei acel ajun de Crăciun i-a schimbat viața. Cinci băieți, cu vârstele între 18 și 23 de ani, s-au ciocnit cu automobilul lor în peretele clubului din sat. Curba periculoasă, zăpada, gheața, lipsa unui indicator rutier și a limitatorului de viteză i-a trimis direct în perete. Cei patru prieteni au ieșit repede din mașină după impactul dur. Ion, însă, a rămas blocat pe bancheta din față. Era lângă șofer. Locul unde s-a întâmplat nenorocirea este blestemat pentru familia lui Ion. În același loc, cu cincisprezece ani în urmă, un copil de numai doi ani și jumătate și un bărbat au fost loviți în plin de un „Opel”. Bărbatul a murit pe loc, fiind sfârtecat în bucăți pe șosea. Copilul însă a supraviețuit miraculos, fiind aruncat în iarbă, la câțiva metri. Cei doi erau Ion și unchiul său. „Dumnezeu m-a salvat de două ori, atunci am scăpat cu viață și acum iarăși”, povestește Ion.

A ieșit din comă „o legumă” de 30kg

Familia Sandu și-a petrecut sărbătorile la spital. Ion s-a aflat în comă aproape două luni. Când și-a revenit, singura întrebare a fost: „Ce caut eu aici”? Părinții au evitat să-i spună adevărul, ca să nu-l întristeze. L-a aflat mai târziu de la o colegă, pe o rețea de socializare. Fișa medicală a tânărului este ca un dicționar medical: politraumatism asociat, contuzie hemoragică și pulmonară, fractură marginală a vertebrei lombare, dereglări de mers, de vorbire și cognitive etc. De acea perioadă, părinții își amintesc cu multă durere. Zic că „au băgat prin buzunarele medicilor”sute de mii de lei. Le dădeau și dublu de cât cereau aceștia, numai să le scape băiatul. Au vândut ce au putut, au cheltuit agoniselile și chiar au împrumutat. Ion a ieșit din comă. La cei 1,8 metri ai săi, cântărea doar 30 de kilograme.

Sora mai mare, umărul de sprijin

Acasă, familia îl îngrijește cum știe mai bine. Tatăl său, Vasile Sandu, care muncește la Calea Ferată, și-a luat toate concediile posibile și imposibile. A stat acasă patru luni ca să-i fie de ajutor copilului său. L-a dus pe la medici, au dat analize, au mers pe la centre de recuperare. Vara i-a purtat de grijă mama sa, care este profesoară și a fost în concediu. Din septembrie,însă, alături de el stă sora sa, Iulia. Are 22 de ani, e tânără, frumoasă și inteligentă și adoră să aibă grijă de fratele ei mai mic. Iar cel mai important – ea e „motorul”care îl mișcă pe Ion. Și-a abandonat jobul – a fost broker financiar – și stă zilnic cu frățiorul. „Cum să mă plictisesc, cum să nu îmi placă, dacă eu îl iubesc? Este fratele meu, mie îmi place să am grijă de el”, spune Iulia cu lacrimi de fericire. Ochii le sclipesc la amândoi – au o relație specială. Iulia îl spală, îl ajută să meargă la baie, îl îmbracă cu dragoste și îl hrănește.

A luat nota 10 la testul de chimie de la BAC

Accidentul l-a pironit la pat și l-a lipsit de posibilitatea de a mai merge la școală. Totuși, nimic nu l-a putut împiedica să dea examenele de bacalaureat. S-a pregătit acasă, ajutat de mama sa. A dat testele alături de doi examinatori. La chimie, a primit nota 10! La celelalte discipline are și opt, și șapte, note bune comparativ cu media pe țară. Ion e modestiaîntruchipată. „Mie nu îmi place să mă laud, sunt modest”, spune rușinat tânărul. Totuși, diploma de BAC este un mare trofeu pentru un om țintuit la pat. Vrea să meargă la facultate și să învețe Dreptul. Se vede deja un avocat notoriu. Înainte de accident, Ion era un sportiv veritabil.Practica judoul și participa la diferite competiții. Are acasă mai multe medalii de la concursuri de judo de peste hotare. Tânărul are și o iubită, Victoria, o fată pe care a cunoscut-o după accident. Vrea să aibă o relație frumoasă cu ea și să-și întemeieze, în viitor, și o familie.

„Voi merge, cu siguranță!”

Pentru a face progrese, Ion trebuie să-și antreneze zilnic mușchii. Tatăl băiatul i-a adaptat casa după necesități: a construit singur niște paralele, de care Ion se sprijină pe traseul de mers încolo și înapoi. I-a cumpărat biciclete și aparate speciale pentru antrenamente. Tatăl i-a promis că, dacă va munci, îi va cumpăra o mașină pe care Ion o visează de multă vreme. Nu are bani tăticul, însă asta nu are importanță. Motivația contează. Părinții, sora, iubita și gândul la mașina „Mercedes” – asta îl ține pe băiat în picioare, măcar și pentru cinci minute. „Eu știu precis că o să merg”, spune Ion. Are încredere în sine și curaj să meargă mai departe. În curtea casei îl așteaptă foișorul, pe care a început să-l construiască împreună cu tatăl său vara trecută. „Ioane, degrabă o să te pui pe picioare, noi trebuie să terminăm foișorul acesta”, spune tatăl tânărului. Cu un ochi râde, ca să-l încurajeze pe băiat, iar cu altul plânge, pentru că știe câtă muncă și câți bani trebuie, pentru a-l pune pe picioare pe Ion. Duminica ce vine, este ziua de naștere a lui Ion. Va împlini 19 ani. Își dorește un singur cadou de la Dumnezeu: să îi redea puterea în mușchi, ca să poată merge.

Ajutorul nostru contează!

Șansa lui Ion Sandu este o clinică specializată din Austria. Acolo, el poate face tratamente indicate cu specialiști competenți și cu aparate specializate. O lună de tratament, însă, costă aproape 3000 de euro. Părinții săi nu au atâția bani pentru a-l trimite, cu un însoțitor, la această clinică. Tatăl său câștigă 3000 de lei pe lună, iar mama are salariul unui profesor. Dacă vreți să susțineți visul acestui băiat de a merge pe picioare, puteți face o donație. Atât cât vreți și puteți.

Contul tatălui, Vasile Sandu, e deschis la:

Moldindconbank: 22524092789, MOLDMD2X309

Cod fiscal 1002600028096,

Cod personal 0990401030330

Datele pentru transferuri în euro: MD12ML000000022524092789

Banca beneficiară Moldindconbank, Swift: MOLDMD2X

Banca intermediară: RaiffesenZentralbanckOesterreichVienna, Swift: Rzbaatww.