INTERVIU // Vladislav Cotici, directorul general al ANSA: „Niciun lot cu fructe moldovenești nu a fost distrus în Federația Rusă. Prunele și merele moldovenești sunt livrate și în alte 20 de state și nu a existat nicio notificare sau obiecție”

Producătorii din R. Moldova au exportat, în acest an, 29 de mii de tone de prune și peste 200 de mii de tone de mere pe piața rusă.

Autoritățile fitosanitare din Federația Rusă au avut pretenții în privința a șapte loturi de prune, cu cantitatea totală de 140 de tone, însă fructele nu au fost nimicite, așa cum a anunțat „Rosselhodnadzor”, ci au fost returnate pe teritoriul R. Moldova.

Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Vladislav Cotici, afirmă, într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL, că fructele returnate au fost fie procesate, fie vândute pe piața autohtonă, la discreția proprietarilor acestora.

Ce s-a întâmplat cu cele opt loturi de hrișcă, importate în acest an din Federația Rusă, dar care au fost interzise pe piața autohtonă din cauza nitraților, aflați din interviul de mai jos.

Dle Vladislav Cotici, autoritățile din Federația Rusă au anunțat recent că au nimicit al șaptelea lot de prune exportat din R. Moldova în ultimele două luni, după ce a fost depistată în fructele noastre molia orientală. Totodată, „Rosselhornadzor” a atenționat ANSA să „verifice mai bine” loturile de fructe autohtone exportate pe piața rusă. Spuneți-ne, vă rugăm, ce se întâmplă?

Referitor la exportul fructelor în Federația Rusă, trebuie să menționez faptul că Agenția este în strânsă colaborare atât cu asociațiile de producători și exportatori de profil, cât și cu fiecare exportator în parte, îndeosebi la apariția unor situații dificile.

Anume datorită acestei colaborări, Agenția cunoaște că niciun lot cu fructe moldovenești nu a fost distrus. În cel mai rău caz, loturile suspecte sau neconforme au fost returnate pe teritoriul Republicii Moldova pentru aplicarea investigărilor de laborator în mod repetat.

În cazurile care au indicat depistarea moliei orientale, pe teritoriul Federației Ruse au fost aplicate măsuri de tratament cu temperaturi joase (-1 +10C).

Ce întreprinde ANSA atunci când suntem anunțați că loturile de fructe moldovenești care ajung în Rusia sunt interzise?

Conform Ordinului Agenției, fiecare caz notificat de orice țară de import este supus unei anchete de serviciu. Lotul este urmărit pe tot lanțul de la producător (livadă, câmp) până la consumător, fie din Republica Moldova, fie din altă țară.

ANSA a prezentat „Rosselhoznadzor”-ului informația privind sistemul de control fitosanitar intensificat din anul 2018. Acest sistem presupune supravegherea fitosanitară în perioada de vegetație a plantelor, cu prelevarea mostrelor și analiza de laborator la realizarea Programului anual de monitorizare și inspecția fitosanitară înainte de export. Rezultatele de investigațiilor de laborator nu confirmă prezența organismului de îngrijorare pentru „Rosselhoznadzor” - putregaiul monilioz la fructele sâmburoase.

La fel, Agenția a propus „Rosselhoznadzor”-ului și alte măsuri comune, precum sunt teste comparative de laborator la depistarea și identificarea organismelor dăunătoare plantelor. Aceste măsuri au fost discutate și cu reprezentanții „Rosselhoznadzor”-ului pe 4 decembrie curent, când Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a avut o întrevedere tehnică cu reprezentanții Departamentului de supraveghere fitosanitară și control al semințelor din Federația Rusă.

Ce cantitate de prune a exportat R. Moldova în acest an în Federația Rusă și câte dintre ele au fost interzise de către autoritățile ruse? ANSA deține astfel de date, inclusiv despre mere și alte fructe moldovenești exportate în Federația Rusă?

Până astăzi, 18 decembrie, pe piața Federației Ruse au fost livrate peste 29 de mii de tone de prune, iar notificările s-au referit la șapte loturi cu cantitatea totală de 140 de tone.

Totodată, am exportat peste 200 de mii de tone de mere.

Vreau să menționez că prunele și merele moldovenești sunt livrate și în alte circa 20 de state și nu a existat nicio notificare sau obiecție în cazul acestora.

Spuneți-ne, vă rugăm, dacă în cazul în care în fructele din R. Moldova sunt depistate obiecte de carantină atunci când ajung în Federația Rusă, loturile pot reveni în R. Moldova pentru a fi valorificate aici?

Loturile de fructe returnate pe teritoriul R. Moldova sunt supuse anchetei cu scopul de a cunoaște riscurile și, respectiv, lacunele sistemului de control realizat înainte de export.

Apoi, în colaborare cu proprietarul încărcăturii, se ia decizia despre utilizarea ulterioară a fructelor: resortarea, procesarea sau, ținând cont de faptul că organismele dăunătoare plantelor nu dăunează sănătății umane, livrarea pe piața internă.

Există cazuri când produsele din R. Moldova sunt interzise și în alte state? Ne puteți oferi exemple?

Vizavi de starea fitosanitară a fructelor și strugurilor în starea proaspătă, Agenția nu a recepționat din alte state, decât din Federația Rusă, notificări sau obiecții privind nerespectarea cerințelor fitosanitare pentru țara respectivă.

Presa de la Chișinău a aflat recent de pe site-ul „Rosselhodnadzor” de la Moscova că autoritățile responsabile din R. Moldova au depistat loturi de hrișcă provenite din Federația Rusă ce depășeau și de 57 de ori norma admisă de reziduuri de pesticide. În acel comunicat era specificat, parcă în bătaie de joc, faptul că ANSA „roagă” să nu mai fie admise astfel de cazuri pe viitor. În primul rând, spuneți-ne, vă rugăm, de ce consumatorul din R. Moldova trebuie să afle asemenea lucruri de la autoritățile din Rusia? De ce instituția pe care o conduceți nu a considerat de cuviință să facă public acest lucru, așa cum, bunăoară, s-a întâmplat în cazul unui lot de pepeni galbeni exportați nu știu din ce stat?

Pe parcursul anului 2020, ANSA a interzis comercializarea a opt loturi de hrișcă și produse din hrișcă, ceea ce constituie aproximativ 170 de tone.

Apropo, ce s-a întâmplat cu acea hrișcă cu pesticide? A fost nimicită în R. Moldova sau a ajuns pe rafturile magazinelor, după o perioadă în care acest produs dispăruse totalmente din vânzare?

Din cele opt loturi, două cu cantitatea de 42 de tone au fost returnate în Federația Rusă, iar șase loturi sunt depozitate în depozitele agenților economici importatori și urmează a fi returnate, procedura de returnare fiind destul de complicată.

Agenția este în drept să interzică comercializarea produselor, dar nu poate indica valorificarea acestor produse, acestea urmând a fi returnate sau distruse pe teritoriul R. Moldova. Decizia aparține agentului economic importator.

Aceste loturi neconforme nu au fost distribuite, cu siguranță, în comerț. Acestea sunt sub restricție oficială și periodic verificate de inspectorii ANSA.

Referitor la cerințele pentru calitatea și siguranța produselor cerealiere provenite din import, inclusiv hrișca, a fost organizată luni, pe 14 decembrie curent, o întrevedere cu agenții economici importatori, în cadrul căreia am discutat cum să fie evitate asemenea situații.

Date fiind riscurile și incidentele din anul curent cu referire la acest produs social - hrișca, fiecare lot introdus în republică este verificat minuțios. Deci, toată hrișca provenită din import este supusă controlului aprobat prin Ordinul directorului general, astfel fiind asigurată monitorizarea siguranței și calității produsului alimentar pentru consumatori.

Ce alte produse și din ce state a interzis ANSA pe piața autohtonă pe parcursul anului 2020?

Pe parcursul anului 2020, au fost interzise spre comercializare, fiind utilizate condiționat sau supuse nimicirii, 90 de tone de produse, atât provenite din exterior, cât și autohtone.

Provenite din import:

Dovlecei (Turcia) – 1 398 kg

Ghimbir (China) – 2 000 kg

Pepene galben (Ucraina, Turcia, Grecia) – 9 718 kg

Sfeclă roșie (Ucraina) – 56 200 kg

Vinete (România) – 2 691 kg

Autohtone:

Pepene verde – 180 kg

Pepene galben – 5 300 kg

Castraveți – 300 kg

Legume frunzoase condimentare – 25 kg

Cartofi – 400 kg

Varză – 2 670 kg

Morcov – 1 050 kg

Vânătă – 6 270 kg

Sfeclă roșie – 2 170 kg

Dle Cotici, spuneți-ne, vă rugăm, cât de sigure sunt produsele de pe rafturile magazinelor sau tarabele piețelor din R. Moldova? Am văzut niște studii, dar și consumatorii plasează zilnic pe rețelele de socializare rezultatele unor verificări cu aparate proprii despre cantitatea mare de nitrați depistată în fructe și legume... Este capabilă ANSA să asigure securitatea alimentară în R. Moldova?

Conform cadrului legal de reglementare a calității și siguranței alimentelor, la plasarea produselor agroalimentare destinate consumului uman responsabilitatea primară o poartă agentul economic, ANSA fiind organul de control care monitorizează și efectuează controale la toate etapele de producere, depozitare, transport, comercializare și import, aplicând masuri corective sau de sancționare.

La plasarea pe piață, produsele agroalimentare sunt însoțite de certificate de inofensivitate sau certificate de conformitate și rapoarte de încercări, ceea ce garantează și asigură consumatorul cu produse de cea mai înaltă calitate.

Cu referire la nitratomere, aparatele ce determină nitrații în produse alimentare, confirmăm ca și de multe alte ori ca acestea nu sunt verificate metrologic, astfel rezultatele lor nu pot fi recunoscute ca fiind veridice. Investigațiile efectuate în laboratoarele acreditate în baza metodelor de referință pentru determinarea nitraților în produse sunt cele veridice și recunoscute de toate autoritățile competente omoloage Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Domnule Vladislav Cotici, vă mulțumim pentru interviu!