Semnul bolii Alzheimer observat de o barmaniță: o româncă venea de patru ori pe zi la cafea și uita fiecare vizită

Un obicei zilnic păstrat neschimbat timp de zeci de ani a dus la descoperirea timpurie a bolii Alzheimer la o femeie din România. Barmanița unei cafenele aflate la parterul blocului a observat că pensionara cobora chiar și de patru ori pe zi pentru o cafea, convinsă de fiecare dată că era prima sa vizită din acea dimineață. Observația venită din afara familiei a determinat-o pe fiică să ceară ajutor medical, iar testele cu biomarkeri au confirmat diagnosticul.

Cazul arată cât de importante pot fi atenția și observarea micilor schimbări din rutina unei persoane dragi. Un gest aparent banal, remarcat de barmaniță, a dus la identificarea unei afecțiuni neurodegenerative care, altfel, ar fi putut rămâne neobservată pentru o perioadă mai lungă.

Femeia cobora în fiecare dimineață la cafeneaua de la parterul blocului pentru a-și bea cafeaua, un obicei pe care îl păstrase de zeci de ani. La un moment dat, însă, a început să revină de mai multe ori pe zi. De fiecare dată, nu își amintea că își băuse deja cafeaua.

Povestea a fost prezentată de Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster (România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina), Eli Lilly and Company, în timpul unei discuții despre importanța diagnosticării precoce a bolii Alzheimer.

„Aș începe cu o poveste. Un diagnostic de Alzheimer pus de o barmaniță. Este povestea reală a unei doamne din România care obișnuia, în fiecare dimineață, să coboare la parterul blocului în care locuia și să bea o cafea. Făcea asta de zeci și zeci de ani.

Într-o zi, fata dânsei vine în vizită, așa cum făcea în mod regulat. La plecare, se oprește la aceeași cafenea și intră în discuție cu barmanița. Barmanița o întreabă:

-"Și mama e ok? Totul e bine?"

-"Da, sigur, totul e bine. Nu s-a schimbat nimic cu mama. Dar de ce?"

-"Eu cred că ceva s-a schimbat. Mama dumneavoastră obișnuia să coboare pentru cafeaua de dimineață. De câteva luni încoace, coboară o dată, de două, chiar și de trei ori, chiar și de patru ori, pentru câte o cafea. Sigur e bine?"

Acesta a fost momentul care a dus la diagnostic.

Fiica s-a întors acasă și a întrebat-o pe mama ei câte cafele bea pe zi. Și a primit răspunsul de care se temea: una singură.

Mama uita de cafeaua pe care o băuse cu câteva ore înainte. A urmat, după aceea, un test cu biomarkeri, care a confirmat diagnosticul de Alzheimer.

Acesta este esențialul în Alzheimer: un diagnostic cât mai devreme, atunci când timpul poate face diferența”, a spus Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster (România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina), Eli Lilly and Company.

Istoria femeii nu înseamnă că orice episod de uitare indică automat boala Alzheimer. Uitarea ocazională poate apărea și în absența unei boli neurodegenerative, mai ales în perioade de oboseală, stres sau după schimbări importante ale stilului de viață.

Diferența apare atunci când problemele de memorie se repetă și încep să afecteze activitățile obișnuite. Schimbarea inexplicabilă a unui obicei, repetarea acelorași întrebări, uitarea unor conversații recente sau dificultățile întâmpinate în realizarea unor activități familiare pot reprezenta motive pentru o discuție cu medicul.

„În termeni medicali, Alzheimer este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos care afectează memoria, gândirea și comportamentul. Dar Alzheimer este, de fapt, despre desprinderea treptată a omului de realitate. Este despărțirea de lumea aceasta, fără ca pacientul să o părăsească cu adevărat.

Simptomele apar treptat și, la început, pot fi ușor de trecut cu vederea. Cine nu uită unde își pune cheia?

Semnele pot fi foarte ușor confundate cu semnele firești ale înaintării în vârstă. Dar boala progresează mai rapid decât trecerea anilor.

Iar povara trece de la un pacient care, de cele mai multe ori, nu mai știe ce se întâmplă cu el, la rudele cărora viața le devine o grijă, iar responsabilitatea este tot mai mare.

Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, reprezentând aproximativ 60-70% din cazuri”, a mai explicat Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster (România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina), Eli Lilly and Company.

În cazul femeii, schimbarea a fost remarcată de o persoană din afara familiei. Barmanița îi cunoștea rutina de foarte mult timp și a observat că frecvența vizitelor la cafenea nu mai corespundea comportamentului său obișnuit. Tocmai această cunoaștere a detaliilor zilnice a făcut posibilă sesizarea unei modificări pe care familia nu o observase imediat.

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă. Diagnosticul nu se bazează pe un singur semn sau pe un singur episod de uitare. Evaluarea medicală poate include discuția despre simptome și evoluția acestora, testarea funcțiilor cognitive, investigații imagistice și, în anumite situații, analize pentru identificarea biomarkerilor.

În ultimii ani, biomarkerii au schimbat modul în care medicii pot investiga boala Alzheimer. Aceștia pot oferi informații despre procesele biologice asociate afecțiunii și pot contribui la confirmarea diagnosticului, atunci când rezultatele sunt analizate împreună cu datele clinice și cu celelalte investigații medicale.

Identificarea bolii într-un stadiu cât mai timpuriu este importantă pentru stabilirea conduitei medicale și pentru discuția privind opțiunile terapeutice disponibile. Un diagnostic precoce poate ajuta, de asemenea, pacientul și familia să înțeleagă mai bine evoluția afecțiunii și să ia din timp decizii legate de îngrijire.

Pentru a reduce perioada dintre primele semne de confuzie și stabilirea schemei de tratament, compania Eli Lilly și clinica Neuroaxis au creat un mecanism comun de intervenție rapidă. În prezent, un pacient european poate aștepta până la trei ani și jumătate pentru a afla cauza certă a declinului său mintal.

Programul aduce în România accesul la testarea prin biomarkeri, instrumente care pot identifica afecțiunea încă din stadiile timpurii. Testele se realizează exclusiv la indicația medicului neurolog. Ele nu obligă pacientul să urmeze un anumit tratament și nu presupun colectarea de date personale în afara cadrului medical necesar.

Medicul neurolog Mioara Avasilichioaei a subliniat necesitatea unor răspunsuri rapide:

„Pacienții își doresc informații clare despre diagnostic și prognostic. Progresul medical din ultimii ani ne permite să oferim aceste informații și în România, prin tehnici noi, testate la nivel internațional. Pacienții au nevoie de tratamente adecvate diagnosticului, care să îmbunătățească calitatea vieții. Parteneriatul pe care îl propunem înseamnă claritate pentru pacienți și aparținători și, cel mai important, scurtează drumul de la primele simptome, până la tratamentul potrivit”, a declarat dr. Mioara Avasilichioaei, medic neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis.

Abordare multidisciplinară: monitorizare continuă și terapii moderne

Clinica gestionează anual peste 25.000 de cazuri, iar sute de persoane solicită ajutor pentru tulburări severe de memorie. Medicii urmăresc să ofere un parcurs medical complet, de la consultație și analize imagistice sau genetice până la prescrierea terapiilor moderne, capabile să încetinească progresia bolii.

Un astfel de parcurs presupune corelarea informațiilor obținute în urma consultației cu rezultatele investigațiilor. Monitorizarea continuă poate permite ajustarea intervențiilor medicale în funcție de evoluția pacientului și de răspunsul acestuia la tratament.

Doctorul Dan Mitrea a subliniat rolul noilor terapii:

„În neurologie, unde timpul și precizia diagnosticului dictează prognosticul pe termen lung, abordarea integrată devine esențială. Clinica Neuroaxis își reafirmă angajamentul de a oferi îngrijire la cele mai înalte standarde, răspunzând acestei nevoi printr-o infrastructură adaptată protocoalelor moderne și o echipă multidisciplinară dedicată. Asigurăm astfel circuitul complet al pacientului — de la evaluare clinică detaliată și investigații paraclinice specifice afecțiunilor neurologice, până la monitorizare terapeutică continuă. Astăzi, prin accesul la terapii capabile să modifice traiectoria naturală a bolii, putem interveni direct asupra mecanismelor de progresie, transformând substanțial prognosticul și calitatea vieții pacienților”, a declarat dr. Dan Mitrea, medic neurolog supraspecializat în neuro-oncologie și fondator al Neuroaxis.