Maia Sandu: Republica Moldova se pregătește pentru o iarnă dificilă pe fondul crizei energetice și hidrologice

Am convocat Consiliul Național de Securitate pentru a doua oară în ultimele luni, deoarece Republica Moldova se confruntă cu o situație critica în domeniul energetic.

Republica Moldova nu dispune de zăcăminte de petrol sau de gaze naturale și depinde în totalitate de resursele pe care le poate cumpăra de pe piața internațională. Situația mondială devine tot mai complicată: prețurile cresc pretutindeni, iar problema cea mai presantă este acum capacitatea de aprovizionare cu energie.

În ultima perioadă, prețul de referință al gazelor naturale la bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Este o creștere de peste două ori și jumătate față de anul trecut.

Blocajul din strâmtoarea Hormuz se prelungește, iar navele de mare tonaj care transportă gaze lichefiate din Qatar nu mai ajung pe piața europeană. O nouă blocare a rutelor de aprovizionare s-a produs în cea de-a doua strâmtoare, Bab al-Mandab, din Marea Roșie, după escaladarea conflictului din Yemen și atacurile asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită.

În același timp, nivelul redus de umplere a depozitelor subterane din Europa și consumul sporit de gaze pentru producerea energiei electrice, pe fondul verii fierbinți din partea de vest a continentului, mențin prețurile la un nivel ridicat.

În ceea ce privește importurile de motorină, cotațiile au depășit 1.500 de dolari pentru o tonă, inclusiv din cauza insuficienței acestui produs pe piața internațională. O parte din motorina care ajungea pe piață provenea din Orientul Mijlociu, iar închiderea rutelor de aprovizionare complică și mai mult situația.

Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană. În România, motorina standard costă astăzi, în medie, peste 41 de lei. Și în Republica Moldova prețurile au crescut semnificativ, un litru de motorină ajungând la aproximativ 36 de lei.

În cazul energiei electrice, suntem afectați de instabilitatea prețurilor la nivel regional, deoarece producția de energie a scăzut considerabil ca urmare a reducerii debitului râurilor provocate de secetă. Chiar dacă în ultimii ani au fost înregistrate progrese importante în domeniul energiei regenerabile, capacitățile existente nu sunt încă suficiente, în special în orele de vârf.

Ponderea energiei regenerabile în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare s-a majorat de la zero la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf, Republica Moldova are însă nevoie de o capacitate cuprinsă între 600 și 1.000 MWh.

În ceea ce privește situația hidrologică de pe râul Nistru, constatăm că aportul de apă se menține la un nivel alarmant de scăzut. Nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a atins o cotă minimă istorică, iar debitul de intrare a fost, în medie, de 23 m3/s în perioada 1-20 septembrie, față de nivelul normal de 100-120 m3/s pentru această perioadă.

De aceea, trebuie să fim pregătiți pentru orice evoluție și să ne asigurăm că, indiferent de ceea ce se întâmplă în exterior, Republica Moldova are acces la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibili. Nu putem influența prețurile, însă cel mai mare risc este să rămânem fără cantități suficiente de resurse.

Mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială. Economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice și apă. Consiliul Național de Securitate a adoptat o serie de decizii în acest sens.

Am convenit împreună cu Parlamentul, Guvernul și instituțiile responsabile asupra necesității de a declara stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: atunci când este nevoie de decizii urgente pentru procurarea combustibililor, dacă debitul apei în Nistru continuă să scadă sau dacă prețurile la combustibili cresc în continuare.

În primul rând, Guvernul va pregăti planuri pentru diferite scenarii, astfel încât fiecare instituție să știe ce are de făcut în cazul apariției unor probleme de aprovizionare.

În al doilea rând, instituțiile trebuie să asigure capacitatea de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece. De asemenea, trebuie pregătită posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova.

Instituțiile responsabile au obligația să creeze rezerve de echipamente și piese de schimb, pentru a putea interveni rapid în cazul unor avarii. Ne asigurăm că sunt constituite stocurile necesare de gaze și pregătim treptat și rezerve de urgență de produse petroliere.

Știu că unii oameni se întreabă de ce nu cumpărăm gaze naturale din Rusia. Vreau să le amintesc că Rusia a redus, iar apoi a întrerupt în 2022 livrările de gaze către țara noastră, încălcând prevederile contractului.

De asemenea, după expirarea acordului de tranzit prin Ucraina, Rusia nu mai livrează gaze naturale rusești nici măcar în regiunea transnistreană, unde susține un regim separatist. Rusia se confruntă și cu un deficit sever de carburanți auto.

Să nu uităm că banii pe care Rusia îi câștigă din vânzarea surselor energetice sunt folosiți pentru a ucide oameni nevinovați în Ucraina și pentru a trimite drone inclusiv în spațiul nostru aerian, punând în pericol securitatea oamenilor.

În al treilea rând, suntem conștienți de impactul prețurilor regionale asupra facturilor populației. În ultimele ierni, oamenii au resimțit o presiune mare asupra facturilor, iar Guvernul a fost alături de ei prin compensații. Fiecare creștere de tarif se reflectă puternic în bugetele familiilor, iar cetățenii își fac griji pentru iarna care urmează.

Faptul că nu știm cum vor evolua prețurile și nici în ce direcție se vor dezvolta conflictele regionale și internaționale apasă greu asupra fiecăruia dintre noi. Știu că am cerut răbdare și putere și iarna trecută, și în iarna precedentă. Dar știu, de asemenea, că am trecut împreună și prin greutăți mai mari, pentru că ne pasă unii de alții și ne pasă de țara noastră.

Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, în special de cele mai vulnerabile. Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece.

Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de nivelul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării. Guvernul va oferi, de asemenea, informații clare despre măsurile pe care le pot lua oamenii pentru a economisi energia și despre modul în care trebuie să procedeze în cazul unor întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură.

Un alt subiect important îl reprezintă protecția infrastructurii energetice. Consiliul a examinat situația și a dispus măsuri pentru ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate împotriva acțiunilor ostile, inclusiv a atacurilor cu drone.

În cazul apariției unei probleme, funcționarea acestor obiective trebuie să poată fi restabilită cât mai rapid. Același lucru este valabil și pentru atacurile cibernetice, iar vulnerabilitățile critice identificate urmează să fie remediate cu prioritate.

În legătură cu protecția infrastructurii energetice, vreau să mă opresc mai pe larg asupra amenințărilor reprezentate de dronele rusești. Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, acest subiect este exploatat politic și cinic de cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională atunci când se aflau în poziții de decizie.

Fiind în opoziție, aceleași persoane ironizează pericolul războiului și încălcarea spațiului nostru aerian de către dronele rusești și contestă investițiile în apărare. Unii au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale. Acum, peste noapte, au început să se întrebe de ce Armata nu detectează toate dronele.

Este bine că au început să conștientizeze pericolul pentru securitatea națională. Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.

Problema dronelor rusești este una regională. Acestea cad în țările baltice, în Polonia și în România. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Republicii Moldova au întâmpinat dificultăți în a împiedica pătrunderea dronelor în spațiul lor aerian.

Dronele rusești evoluează foarte rapid. La fiecare câteva luni sunt produse versiuni mai performante, care pot evita soluțiile de apărare aeriană dezvoltate între timp. Este o cursă tehnologică împotriva timpului.

Modernizarea Armatei și protecția cetățenilor nu pot constitui o dezbatere politică. Ele reprezintă o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți.

În 2026 avem deja 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 înregistrate în 2025. În aceste circumstanțe, Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitatea de a-și apăra infrastructura și cetățenii.

În primul rând, țara continuă să investească resurse proprii și să atragă finanțare nerambursabilă externă pentru dezvoltarea și perfecționarea sistemului de apărare. Acesta are două componente principale: detectarea și neutralizarea.

Pentru a detecta mai bine dronele, modernizăm sistemul de supraveghere a spațiului aerian. Chiar dacă putem vedea mai bine ce se întâmplă, capacitățile existente nu sunt încă suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm împreună cu partenerii pentru a accelera acest proces.

Pentru neutralizarea dronelor dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capacități sunt operaționale, însă aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură serviciile de bază pentru funcționarea economiei.

Armata investește resurse pentru extinderea ariei de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Banii vor fi folosiți pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie, precum și a unui sistem avansat pentru detectarea și nimicirea țintelor aeriene.

Toate aceste măsuri necesită timp. În al doilea rând, consolidăm parteneriatele cu vecinii pentru a îmbunătăți schimbul de informații, care va completa datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere.

În al treilea rând, lucrăm cu partenerii pentru a beneficia de soluții moderne, eficiente și mai puțin costisitoare împotriva dronelor. Nu pot oferi mai multe detalii, dar vreau să asigur cetățenii că protecția țării noastre este o prioritate și o activitate constantă pentru mine și pentru Guvern.

Orice dronă care încalcă spațiul nostru aerian pune în pericol oamenii, iar singurul vinovat pentru acest lucru este Federația Rusă. Un stat care îți trimite drone nu îți caută prietenia, ci frica și supunerea.

Republica Moldova va continua să-și dezvolte capacitățile de apărare, să-și protejeze libertățile câștigate, viitorul în pace și cetățenii.

Vom identifica și modalități prin care populația să fie avertizată în situații de criză, până când sistemul MD-Alert va deveni funcțional. Implementarea acestui sistem, care costă 5 milioane de euro, mai durează până la finalizare. Din acest motiv, am cerut instituțiilor să identifice metode alternative de informare rapida, inclusiv prin intermediul instrumentelor digitale.

Dragi cetățeni, toate instituțiile statului știu ce au de făcut: să asigure apă, gaz, căldură și lumină, să ajute oamenii, mai ales pe cei care se descurcă mai greu, și să acționeze rapid și profesionist atunci când apar probleme.

Vom continua să muncim pentru a identifica și a pune în aplicare cele mai bune soluții.

Vă mulțumesc!