CNS propune instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic și aprobă măsuri pentru sezonul rece

Situația de pe piața energetică internațională, vulnerabilitățile regionale, nivelul de pregătire al Republicii Moldova pentru sezonul rece 2026–2027 și măsurile necesare pentru garantarea aprovizionării neîntrerupte cu resurse energetice au fost examinate astăzi în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS), prezidată de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Este pentru a doua oară în ultimele luni când CNS analizează situația din sectorul energetic. În contextul volatilității de pe piețele internaționale și al riscurilor asociate evoluțiilor din Orientul Mijlociu, membrii Consiliului au evaluat posibilele scenarii și gradul de pregătire a instituțiilor pentru eventuale întreruperi ale aprovizionării. Totodată, a fost analizată capacitatea institutiilor de a interveni rapid în cazul unor perturbări majore.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială - economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice”, a declarat Președinta.

În prezent, prețul de referință al gazelor naturale la bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Valoarea este de peste două ori și jumătate mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În cazul motorinei, cotațiile au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, iar benzina și motorina au atins cele mai ridicate prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană.

Presiunea asupra prețurilor este menținută de blocarea unor rute de aprovizionare din Orientul Mijlociu, de nivelul redus de umplere a depozitelor subterane de gaze din Europa și de consumul mai mare de gaze naturale pentru producerea energiei electrice.

Membrii CNS au examinat și situația hidrologică de pe râul Nistru. Nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât până la o cotă minimă istorică. În perioada 1–20 septembrie, debitul mediu de intrare a fost de 23 m³/s, față de 100–120 m³/s, cât este caracteristic pentru această perioadă a anului.

În urma ședinței, Consiliul Național de Securitate a constatat necesitatea instituirii stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Măsura ar urma să ofere instituțiilor instrumentele necesare pentru intervenții rapide în cazul unor perturbări majore și pentru menținerea aprovizionării țării cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere.

Decizia CNS prevede activarea mecanismului de coordonare pentru sezonul rece, precum și actualizarea și testarea procedurilor de intervenție în situația unei penurii sau a unor perturbări majore. Instituțiile responsabile vor elabora planuri pentru mai multe scenarii și vor menține capacitățile și rutele alternative pentru importul energiei electrice.

Printre măsurile prevăzute se numără și posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România. De asemenea, urmează să fie maximizată capacitatea comercială la frontiera dintre Republica Moldova și România, pentru a asigura alternative suplimentare de aprovizionare.

Autoritățile vor monitoriza constituirea stocurilor necesare de gaze naturale și vor pregăti formarea treptată a stocurilor de urgență de produse petroliere. În paralel, vor fi create rezerve de echipamente, materiale și piese de schimb necesare pentru intervenții rapide în cazul unor avarii.

„Guvernul urmează să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece. Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie”, a spus Președinta.

Până la 1 noiembrie, autoritățile vor elabora un ghid destinat populației. Documentul va include recomandări practice pentru reducerea consumului de energie, acțiunile care trebuie întreprinse în cazul întreruperii temporare a furnizării energiei și soluțiile de rezervă pe care le pot utiliza gospodăriile.

În cadrul ședinței au fost aprobate și măsuri pentru consolidarea protecției infrastructurii energetice critice. Instituțiile responsabile vor pregăti un plan etapizat pentru întărirea securității obiectivelor energetice și vor actualiza planurile de continuitate și de restabilire a funcționării infrastructurii după eventuale avarii majore. Vulnerabilitățile cibernetice critice deja identificate urmează să fie remediate cu prioritate.

În contextul riscurilor de securitate, a fost analizată și protecția infrastructurii critice împotriva dronelor. În anul 2026 au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 cazuri în anul 2025. Republica Moldova continuă să-și dezvolte capacitățile de detectare și neutralizare a dronelor, inclusiv cu sprijinul partenerilor externi.

Recent, Ministerul Apărării a obținut o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Banii vor fi utilizați pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie, destinat detectării și nimicirii țintelor aeriene.

Totodată, va fi verificată capacitatea obiectivelor critice de alimentare cu apă și de canalizare de a funcționa în cazul întreruperilor de energie electrică. Acolo unde va fi necesar, vor fi instalate surse autonome de energie și vor fi constituite rezerve de combustibil.

Autoritățile vor identifica, de asemenea, soluții pentru avertizarea rapidă a populației în situații de criză, până la finalizarea sistemului MD-Alert. În acest scop, ar putea fi utilizate inclusiv instrumente digitale.

Instituțiile responsabile urmează să informeze Consiliul Național de Securitate, până la 15 decembrie 2026, despre acțiunile întreprinse pentru implementarea deciziei.