INTERVIU // Dorin Purice: „Securitatea statului poate fi AMENINȚATĂ de PERICOLE directe”

La doi ani de la reformarea Poliției de Frontieră, instituția a devenit practic de nerecunoscut. Frontierele R. Moldova sunt mai sigure, polițiștii au fost instruiți și mai bine dotați din punct de vedere tehnic, iar cerințele Uniunii Europene i-au responsabilizat și mai mult pe cei care veghează granițele. Care sunt schimbările majore din cadrul instituției, cât de sigură este acum frontiera moldo-ucraineană în contextul situației tensionate din regiune și cum fac față polițiștii fluxului de călători care aleg să meargă în UE odată cu liberalizarea regimului de vize, ne-a vorbit într-un interviu șeful Poliției de Frontieră, Dorin Purice.

Dle Purice, ați ocupat funcția de șef al Poliției de Frontieră acum doi ani. Cum vi s-a părut echipa pe care urma să o conduceți? S-a consolidat aceasta între timp?

Orice om care vine într-o instituție din afara sistemului se poate aștepta la anumite probleme de comunicare, la o eventuală rezistență din partea echipei și durează ceva timp până când o persoană se integrează cu succes într-o entitate nouă. Ei bine, eu am avut fericirea să nu trec prin astfel de perioade de acomodare. Chiar de la început am avut tot sprijinul echipei și tot ce am realizat, am realizat împreună. Cheia succesului Poliției de Frontieră și cea mai mare realizare a fost consolidarea echipei. În doi ani am ajuns la performanțe foarte bune. Eu am fericita ocazie să conduc o echipă tânără, modernă, proactivă, energică care știe să-și determine prioritățile, să-și asume riscurile și să administreze amenințările. În echipă am putut găsi cele mai coerente soluții pentru multitudinea de probleme care există la frontieră.

Când ați fost învestit în funcție, ați cerut să se facă un audit intern al activității Poliției de Frontieră. Care au fost rezultatele acelui control?

Am solicitat de la conducerea Ministerului Afacerilor Interne efectuarea unui audit economico-financiar în scopul constatării situației reale privind gestionarea bunurilor Poliției de Frontieră. Nu mi-am dorit să moștenesc eventuale probleme de ordin financiar, logistic și funcțional care să continue și după numirea mea în funcție. Auditul, care a vizat perioadă 1 ianuarie 2011 – 1 octombrie 2012, a identificat mai multe probleme ce țin de eficienţa și corectitudinea utilizării asistenței financiare, inclusiv cea externă, cheltuieli neargumentate a mijloacelor bugetare, neasigurarea integrităţii patrimoniului public al Poliției de Frontieră, evidenţa proastă a exploatării transportului şi utilizarea acestuia în scopuri personale, productivitatea scăzută a muncii și a scos în vileag existența unor conflicte de interese între conducere şi angajaţi. După finalizarea auditului, a fost creat un grup de lucru care a asigurat redresarea situației, fapt care a fost confirmat ulterior de misiunea de audit repetată.

Dacă ați plasa într-un top cele mai importante realizări ale Poliției de Frontieră, care ar fi acestea?

În capul listei ar sta reforma realizată cu succes și aprecierea partenerilor europeni. Reforma pe care o gestionăm la Poliția de Frontieră nu este una de formă sau de imagine, ci de fond. Rezultatele misiunilor de evaluare ale UE privind implementarea condiționalităților liberalizării regimului de vize au venit să confirme faptul că procesul complex de reformă demarat corespunde celor mai bune practici europene. Poliția de Frontieră și-a îndeplinit sarcinile din Strategie. Noi ne-am făcut bine datoria, de asemenea, și în ceea ce privește Planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE.

Următoarele realizări în top ar fi dezvoltarea infrastructurii și asigurarea polițiștilor cu uniforme noi. Am considerat necesar să renunțăm la uniforma de tip sovietic în favoarea uneia în stil european, care este și funcțională, și confortabilă. În perioada 2013-2014, am reușit să îmbrăcăm în uniformă nouă toți angajații, oferindu-le atât echipament de vară, cât și de iarnă. Partenerii externi apreciază schimbările și ne susțin și mai mult financiar. Din asistența externă dezvoltăm infrastructura și procurăm tehnică. Pe 29 august curent, a fost finalizată faza a II-a a Proiectului „Rețea de comunicație fixă si mobilă pentru Poliția de Frontieră din Republica Moldova”, fiind dotate cu echipament IT 48 de locații, construite 32 de turnuri de telecomunicații pe segmentul Horești-Otaci. În prima fază a proiectului, au fost dotate cu echipament 40 de locații, fiind construite 28 de turnuri de telecomunicații pe segmentul Giurgiulești-Ungheni și o magistrală care unește Chișinăul prin Leușeni. Cu suportul SUA, au fost construite capital cinci stații de deservire tehnică în Chișinău, Ungheni, Edineț, Cahul și Ștefan Vodă, precum și opt boxe auto destinate pentru păstrarea mijloacelor de transport dislocate în Otaci, Criva, Soroca, Cișmichioi, Vulcănești, Basarabeasca, Tudora și Olănești. În perioada 2012-2014, au fost reparate capital mai multe sectoare ale Poliției de Frontieră, altele au fost gazificate. Am început reparația la sediile Direcțiilor regionale Est și Sud.

Acum sunteți dotați bine și din punct de vedere tehnic...

Da, am primit cu titlu gratuit 260 de mașini, 80 dintre care sunt de model „Dacia Duster”, opt ambarcațiuni dotate cu motoare „Mercury”, 500 de dispozitive de vizualizare pe timp de noapte, 550 de dispozitive portative de depistare a substanțelor radioactive, cătușe, bastoane, veste antiglonț și alt echipament special utilizat în supravegherea frontierei de stat. Pe moment, în dotarea Poliției de Frontieră sunt 538 de mijloace de transport.

Odată cu reformarea instituției, polițiștii de frontieră au obținut competențe noi în domeniul investigațiilor speciale și urmăririi penale. Care sunt rezultatele acestor activități?

De când a fost creat organul de urmărire penală, din februarie 2013, angajații Poliției de Frontieră au obţinut rezultate remarcabile. Din cele 1 099 de sesizări cu privire la infracțiune înregistrate, în 859 de cazuri a fost inițiată urmărirea penală, iar 563 de cauze penale au fost transmise procurorilor pentru întocmirea rechizitoriului şi expedierea cauzelor în instanţa de judecată. Făcând o comparaţie cu rezultatele obţinute de alte organe de urmărire penală, indicii sunt mult mai mari pe toate poziţiile. La finalizarea urmăririi penale, subdiviziunea Poliției de Frontieră a obţinut o cotă de 68,3%, iar alte instituții au indici care variază între 8,02% și 37,9%. Au fost identificate zeci de cazuri de contrabandă în proporții mari, migrație ilegală, trafic de persoane, trafic ilicit internațional de droguri, stopate sute de încercări de trecere ilegală a frontierei și de falsificare a documentelor. Printre cazurile răsunătoare aș aminti de reținerea, la începutul anului curent, a membrilor unei grupări criminale care se ocupau cu organizarea migrației ilegale a cetățenilor Afganistanului în țările Uniunii Europene cu tranzitarea Republicii Moldova, reținerea în punctul de trecere a frontierei Leușeni a unui microbuz cu 80 kg de substanțe narcotice, hașiș, și operațiunea desfășurată în comun cu polițiștii de frontieră din Iași, soldată cu anihilarea unei grupări criminale internaționale specializate în contrabandă cu autoturisme furate. Pe teritoriul R. Moldova au fost depistate 40 de automobile de lux sustrase prin înșelăciune din România.

Reușiți să preveniți corupția și să asigurați integritatea angajaților?

Adoptarea Codului de etică și deontologie a polițistului de frontieră reprezintă un pas important în îmbunătățirea culturii de serviciu și dezvoltarea comportamentului integru al angajaților. Dacă există bănuieli, sunt inițiate anchete de serviciu. În opt luni ale anului curent au fost deschise 324 de anchete, fiind sancționați 337 de angajați: 18 persoane au fost eliberate din funcții, opt – retrogradate în funcție, 11 – retrogradate în grad, 225 de angajați s-au ales cu mustrări, iar 75 au primit avertismente. Anul trecut au fost desfășurate 448 de anchete de serviciu, iar 12 cazuri vizau acte de corupție. Poliția de Frontieră are relații dintre cele mai durabile cu Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție. În anul curent, au fost organizate zeci de seminare în cadrul cărora 910 angajați au fost instruiți referitor la aspectele gestionării conflictelor de interese și evitarea actelor de corupție. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind testarea integrităţii profesionale a agenţilor publici, Poliția de Frontieră a înăsprit acțiunile de prevenire a cazurilor de corupere activă. Timp de două săptămâni, 12 angajați ai Poliției de Frontieră au raportat că li s-a propus mită pentru a facilita trecerea frontierei de stat unor călători depistați cu documentele în neregulă. Inspectorii au refuzat banii și au raportat cazurile Direcției inspecție efectiv a Poliției de Frontieră, care a remis informația Centrului Național Anticorupție.

De patru luni, R. Moldova are regim liberalizat de vize cu statele Uniunii Europene. Ați avut dificultăți la graniță, odată cu majorarea fluxului de călători?

Pentru a beneficia de un regim liberalizat de vize, R. Moldova și-a asumat responsabilitatea de a asigura securitatea frontierei comune cu UE, de a menține ordinea publică internă și de a preveni sau combate migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră. Pentru a realiza aceste sarcini, Poliția de Frontieră a implementat un șir important de acțiuni în domeniul managementului frontierei. Noi am prognozat o creștere a fluxului de călători cu 20% și cam așa a fost. Polițiștii de frontieră au făcut față. În aceste 124 de zile, au plecat fără vize în UE 213 387 de cetățeni, dintre care 116 528 persoane au traversat hotarele în baza pașapoartelor biometrice noi. Din acest număr destul de mare, doar 104 cetățeni nu au fost admiși în spațiul UE din diverse motive: insuficiența surselor financiare, nemotivarea scopului călătoriei, lipsa biletului retur, lipsa rezervării la hotel. Această cifră îi include și pe acei 34 de compatrioți care nu au putut intra în UE din cauza interdicțiilor aplicate anterior.

Cât de sigure sunt astăzi frontierele R. Moldova, în special pe segmentul moldo-ucrainean?

Cu toții urmărim cu îngrijorare escaladarea crizei politice din Ucraina, care ia o amploare tot mai mare. În toată perioada, pe segmentul de frontieră moldo-ucrainean, controlat de autorităţile constituţionale ale R. Moldova şi Ucrainei, situaţia a fost constantă. Nu au fost înregistrate conflicte sau situații incerte cu caracter extremist sau separatist. Am întreprins măsuri suplimentare de securizare a frontierei și ne-am concentrat eforturile pentru asigurarea unui control eficient la frontieră. Dar am inițiat și pregătirea subdiviziunilor Poliției de Frontieră pentru o eventuală destabilizare a situaţiei. Au fost petrecute aplicaţii pe intern în comun cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne și cu angajații Serviciului de Grăniceri de Stat al Ucrainei. Ne-am dori, totuşi, o cooperare mai bună cu structurile de forţă din R. Moldova, care au atribuţii de management al frontierei, inclusiv în ceea ce privește paza frontierei în perioadele când securitatea statală poate fi ameninţată de pericole directe.

În ultima perioadă, ați lansat mai multe inițiative inedite în cadrul Poliției de Frontieră. Ce urmăriți, de fapt, prin aceste acțiuni?

Aceste inițiative frumoase și unice cu siguranță vin să sprijine și să întărească efectele reformării, aducând plus valoare activității Poliției de Frontieră. Echipa a promovat și a susținut crearea băncii de idei, un spațiu în care fiecare polițist va putea să se pronunțe asupra problemelor de muncă și personale care îi influențează calitatea prestației profesionale, să lanseze idei argumentate pentru o mai bună organizare a lucrului. În anul curent au avut loc două întâlniri cu bloggerii la frontieră, astfel ne-am dorit să cooperăm cu această categorie a tinerilor moderni, nonconformiști. O altă provocare a fost pentru personalul Poliției de Frontieră care au fost îndemnați să lase pentru o zi birourile și au participat nemijlocit la supravegherea și controlul frontierei de stat. Cei 168 de angajați din subordinea Aparatului Central al instituției sunt repartizați în grupuri și trimiși în misiune de patrulare atât la frontiera moldo-română, cât și la hotarul cu Ucraina. Și nu în ultimul rând aș aminti modul în care am decis să sărbătorim în anul curent Ziua Polițistului de Frontieră European, dăruind viață. Circa 300 de angajați au donat sânge în câteva puncte de colectare din întreaga țară. Ar mai fi de enumerat multe acțiuni lansate de echipa noastră.

Vă mulțumim pentru interviu!