Hrișca în R. Moldova: afacere de milioane sau pierdere de timp?

REZISTENȚĂ//Deși foști producători, dar și autoritățile susțin că hrișca nu este o cultură profitabilă în R. Moldova, Tatiana Pavliuc este convinsă că va reuși

Pe timpuri, lanurile de hrișcă dețineau o pondere importantă în totalul terenurilor cultivate cu cereale, însă în 2013 această cultură a ajuns să fie practic invizibilă pe harta culturilor cerealiere din Republica Moldova. Majoritatea producătorilor de hrișcă au renunțat la cultivarea hriștii, deoarece nu existau semințe, o fabrică de prelucrare a crupelor și condiții climaterice avantajoase. Totuși, Tatiana Pavliuc din satul Bârlădeni, raionul Ocnița, dă peste cap toate opiniile privind dezvoltarea unei afaceri din creșterea hriștii și crede că această activitate poate să aducă venituri frumoase.

Hrișca are o perspectivă frumoasă la noi

Tatiana Pavliuc este managerul unei firme agricole din sat și cultivă hrișca de foarte mulți ani. „Nu cultivăm pe suprafețe mari, dar aceasta este situația la momentul actual. Hrișca este o cultură care are o perspectivă frumoasă la noi. Noi o cultivăm după ce strângem mazărea, fiindcă ea poate fi cultivată mai târziu, are o perioadă de vegetație scurtă și este bogată în vitamine, proteine și poate fi utilizată în mai multe sfere de activitate. De exemplu, mierea produsă din hrișcă este de leac. Condițiile climaterice sunt foarte bune la noi, iar cultivarea hriștii este benefică și pentru asolament”, se arată convinsă Tatiana Pavliuc.

Prețuri de două ori mai mici decât la piață

Roada obținută la hectar este mică, de două tone, iar la o tonă se mai pierde circa jumătate din volum la curățare. Managerul de la Bârlădeni susține că a reușit în acest an să strângă circa zece tone de hrișcă pe care o transportă la Edineț pentru prelucrare, dar nu permite să fie și prăjită. „Hrișca prăjită este mai nocivă. Noi o comercializăm doar curățată, este ecologică. O folosim pentru a hrăni lucrătorii, la 8 Martie le oferim în dar femeilor hrișcă, iar pentru doritori vindem la ghereta gospodăriei. Avem comenzi și de la Chișinău”, povestește Tatiana Pavliuc.

Prețul oferit este practic în jumătate față de cel cu care este vândută hrișca la piață, dar și așa managerul spune că este o afacere foarte profitabilă. „Mai mult de cinci-șase lei pentru un kilogram nu-mi dau, dar și problema prețurilor s-ar rezolva dacă am ambala frumos marfa. Vom majora suprafețele cultivate cu hrișcă și vom investi într-o linie de ambalare”, spune încrezută femeia de afaceri.

Se pot câștiga bani mari din această afacere

Potrivit Tatianei Pavliuc, agricultorii trebuie să diversifice culturile cerealiere cultivate, deoarece astfel pot fi identificate mai ușor piețele de desfacere și va crește cererea. „Toți sunt deprinși să cultive grâu sau orz, dar se poate de cultivat hrișcă, bob, năut sau fasole. Fermierii doresc să obțină roadă bogată fără a calcula și dezavantajele. Lucrările la hrișcă sunt mai migăloase și productivitatea nu este foarte mare, dar veniturile sunt destul de îmbietoare. La un hectar ai venit curat de zece mii de lei, mai mare de cinci ori decât la grâu. Eu consider că se pot câștiga bani mari din această afacere”, a precizat managerul.

Tatiana Pavliuc are mare încredere că planurile de extindere a afacerii se vor realiza, dar așteaptă și un semnal de la autorități, fiindcă la noi nu se produc semințe de hrișcă și lipsesc fabricile de prelucrare.

Avantajele cultivării hriștii

Hirșca poate crește chiar și pe solurile acide sau infertile, singura condiție este ca solul să fie bine udat. Nu tolerează fertilizatorii, ceea ce o face să fie una dintre cele mai ecologice culturi. Hrișca împiedică eroziunea solului și este benefică pentru asolament. Favorizează și este ajutată, la rândul ei, de prezența albinelor. Planta crește foarte repede, în zece săptămâni fiind deja bună de recoltat. La noi, condiții climaterice pentru creșterea hriștii se întrunesc în special în regiunea de nord. Specialiștii susțin că, deși productivitatea este mică, de circa două tone la hectar, prețul și investițiile mici avantajează această cultură față de altele cu productivitate mult mai mare.

Cultura este semănată primăvara mai târziu (aprilie-mai), când temperatura solului a depășit la adâncimea de 10 cm temperatura de circa 10°C. Hrișca se seamănă în rânduri dese, cu o distanță de 12,5-15 cm, sau rare, de 45 cm, în teren bine afânat, nivelat, fără resturi vegetale. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm în soluri grele și de 6-8 cm în soluri medii sau ușoare. Plantele cresc repede și acoperă bine terenul, deci nu sunt necesare practic lucrări de combatere a buruienilor. Recoltarea se face eșalonat cu combina de cereale atunci când două treimi din producție a căpătat o culoare brună, deci a ajuns la maturitate. După recoltare se recomandă condiționarea hriștii prin eliminarea impurităților și uscarea până la umiditatea de păstrare de 12-14%.

Hrișca moldovenească, pe cale de dispariție

Datele statistice arată că suprafețele cultivate cu hrișcă în Republica Moldova s-au diminuat de la 11 mii de hectare cât era în anul 2000 la câteva sute de hectare anul trecut. Totuși, și cei care până anul trecut mai cultivau hrișcă, anul acesta au renunțat, afirmând că nu au fabrici de prelucrare, semințe, dar și cererea este mică. „Am cultivat hrișcă mulți ani, dar este dificil pentru că nu este suținut acest sector. Când este hrișcă, nu este preț, iar când este preț, cererea este mică, fiind adusă multă din import. Nu sunt semințe, dar nici fabrici de prelucrare și am renunțat”, a precizat fermierul Ion Iasan din Edineț.

Potrivit responsabilului din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) Ivan Guci, cererea pentru umiditate și căldură a hriștii este mai mare decât clima noastră i-o poate oferi. În același timp, reprezentantul MAIA susține că hrișca nu este o cultură de bază în asolament, atenția autorităților fiind orientată spre culturi cerealiere cum ar fi porumbul sau grâul. „Utilajul pentru decojitul hriștii este foarte costisitor, de aceea puțini investesc în fabrici de prelucrare. De asemenea, nu producem semințe, deoarece în țări ca Rusia sau Kazahstan, cu tradiții în cultivarea hriștii, dar și în cercetarea metodelor de producere a semințelor, materialul semincer are un preț destul de accesibil. Pentru a produce semințe de hrișcă la noi sunt necesare investiții în cercetare și noi specialiști. Ca rezultat, nu cred că suprafețele cultivate cu hrișcă se vor majora în următorii ani”, a precizat Ivan Guci.

Republica Moldova importă anual până la opt mii de tone de hrișcă, iar consumul anual de hrișcă este de șapte mii de tone. Hrișca este adusă în special din Rusia, Ucraina sau China.