Guvernul oprește starea de urgență, dar menține pentru 60 de zile starea de alertă în sectorul energetic la nivel național

Cabinetul de Miniștri a aprobat încetarea stării de urgență în sectorul energetic, începând cu data de 25 aprilie 2026. Această decizie se bazează pe analiza indicatorilor de risc, care arată că măsurile excepționale și-au atins scopul, iar situația s-a stabilizat suficient. Se revine astfel la un regim de monitorizare prin starea de alertă.

Instituirea stării de urgență a oferit pârghii speciale, datorită cărora au fost obținute rezultate ce, în condiții obișnuite, ar fi necesitat luni de zile.

1. Restabilirea infrastructurii critice: Linia electrică Vulcănești-Isaccea, grav afectată pe 23 martie, a fost reparată în numai 5 zile. Starea de urgență a determinat partea ucraineană să se mobilizeze rapid și să utilizeze echipamente din rezervele lor de urgență, evitând termene de livrare de peste 120 de zile. Fără disponibilitatea echipamentelor din Ucraina, restabilirea infrastructurii ar fi implicat costuri de import mult mai mari pentru echipamentele de înlocuire, precum și cheltuieli logistice suplimentare generate de necesitatea livrării de urgență pe cale aeriană. Această intervenție rapidă a prevenit deconectări masive, care ar fi putut costa economia până la 0,02% din PIB pentru fiecare oră de întrerupere.

2. Eficiență financiară: Oprirea liniei Isaccea-Vulcănești a creat riscul de deconectări și de creștere bruscă a costurilor. În mod obișnuit, într-o astfel de criză, ar fi fost necesară achiziția de energie de avarie, de două ori mai scumpă. Folosind însă instrumentele specifice stării de urgență, această situație a fost evitată. SA „Energocom” a putut securiza energie pe căi comerciale, la un preț de circa două ori mai mic decât energia de avarie, generând economii directe care au contribuit la stabilitatea tarifelor pentru cetățeni.

3. Stabilitatea carburanților: Intervenția pe piața petrolieră a avut drept scop asigurarea aprovizionării, nu restricționarea acesteia. Prin reducerea perioadei de referință pentru calculul prețului la motorină la 7 zile, prețurile la pompă au putut reflecta mai rapid scăderile de pe bursele internaționale. În plus, au fost deblocate finanțele unui operator, ceea ce a permis creșterea rezervelor de motorină de la 125 de tone la peste 1400 de tone, în stații destinate strict consumului național. Acest lucru a garantat că niciun cetățean nu rămâne fără combustibil în pragul sărbătorilor și în perioadele aglomerate.

În prezent, infrastructura energetică este funcțională, iar piața produselor petroliere se stabilizează treptat. Din acest motiv, s-a considerat că menținerea stării de urgență nu mai este proporțională. Totuși, revenirea la starea de alertă este oportună, deoarece permite păstrarea stocurilor la nivelul necesar, monitorizarea și ajustarea prețurilor și menținerea unor mecanisme care au funcționat în beneficiul oamenilor, pentru a preveni orice abuz sau volatilitate.

În acest context, Cabinetul de Miniștri a decis declararea stării de alertă la nivel național în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile.

Decizia este luată într-un moment de tranziție de la starea de urgență, fiindcă analiza indicatorilor de risc arată că, deși faza critică a fost depășită, menținerea constantă a unui nivel adecvat al stocurilor de produse petroliere necesită în continuare o gestionare strictă și o monitorizare permanentă. Aceasta are loc pe fundalul unor constrângeri logistice internaționale, care limitează flexibilitatea aprovizionării, cauzate de vulnerabilitățile din zona Strâmtorii Ormuz și de impactul continuu al atacurilor ruse asupra Ucrainei. Trecerea de la starea de urgență la starea de alertă este astfel prezentată ca o abordare responsabilă și proporțională.

Prin instituirea stării de alertă, instituțiile statului se vor concentra pe următoarele obiective principale:

1. Protejarea puterii de cumpărare: Se păstrează mecanismul de calcul al prețului la motorină bazat pe media de 7 zile, introdus ca răspuns la volatilitatea generată de criza din Orientul Mijlociu, în locul mecanismului precedent de 14 zile. Acest mecanism face ca scăderile cotațiilor internaționale să se reflecte mai rapid la pompă, oferind predictibilitate consumatorilor și asigurând continuitatea aprovizionării.

2. Garantarea aprovizionării și securizarea stocurilor de carburanți: Va continua monitorizarea strictă a pieței, prin raportarea zilnică a stocurilor și planificarea importurilor pe 30 de zile, actualizată săptămânal. Pentru a preveni riscul de penurie, sunt menținute restricții clare: Serviciul Vamal va permite exportul din Portul Giurgiulești doar dacă stocurile depășesc 25.000 de tone de motorină și 2.500 de tone de benzină. Totodată, produsele petroliere care au intrat deja în țară și au fost puse în liberă circulație rămân blocate pentru export sau reexport. Se mențin și coridoarele verzi pentru vămuirea prioritară a importurilor, cu scopul de a asigura fluxul continuu al stocurilor la stațiile de alimentare.

3. Securizarea consumului intern de energie electrică: ÎS „Moldelectrica” va stabili capacitatea de export la zero în intervalul orar 17:00–21:00, pentru a direcționa prioritar energia disponibilă către consumatorii casnici și instituțiile publice. În același timp, se păstrează listele de consumatori vitali, care vor avea prioritate absolută la alimentare în cazul apariției unor noi deficite neprevăzute în sistem.

4. Eficientizarea consumului public și prevenirea costurilor de avarie: Se introduc măsuri de solidaritate. Administratorii clădirilor publice vor fi obligați să reducă iluminatul interior cu 30% în intervalele de vârf, 06:00–09:00 și 17:00–23:00. Aceste acțiuni sunt măsuri de responsabilitate colectivă, reduc presiunea asupra sistemului energetic național și previn utilizarea energiei de avarie, evitând cheltuieli bugetare foarte mari și protejând stabilitatea tarifelor pentru cetateni.